Forma curentă a proiectului de lege taie din puterile inițiale ale Comitetului, dar și din anvergura BNR, după mai multe critici ale Președinției, după cum vom vedea mai jos. Comisia de buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților a votat raportul de adoptare a Legii, cu amendamente, astfel că următorul pas este votul în plenul Camerei, urmată de promulgare și publicarea în Monitorul Oficial.

În vara anului 2015, un proiect înaintat de Guvern Parlamentului făcea vâlvă printre politicieni și analiști. În România, la recomandarea Comisiei Europene, avea să se înființeze un Comitet de Supraveghere Macroprudențială, care să vegheze la bunul mers al stabilității financiare a țării. Comitetul “înțelepților”, cum l-a numit Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, avea să fie format din 9 membri, dintre care cinci de la BNR, în frunte cu Mugur Isărescu, doi de la Autoritatea de Supraveghere Financiară și doi de la guvern.

Comitetul se făcea util societății, potrivit proiectului, prin emiterea de recomandări și avertizări către BNR și ASF și recomandări către Guvern, în urma căruia Executivul trebuia să inițieze legi, “sau să furnizeze o justificare corespunzătoare” în cazul în care nu ia măsuri. Senatorii, care au avut pe mână prima oară textul, l-au respins, pe motiv că acesta lăsa de înțeles că recomandările sunt obligatorii, ceea ce instituie un control asupra Executivului.

BNR, prin vocea fostului vice-guvernator Bogdan Olteanu, declara că senatorii n-au înțeles scopul legii. În cele din urmă, Camera Deputaților l-a adoptat, în martie 2016, cu majoritate covârșitoare, exact așa cum venise de la Guvern.

Surpriza a venit de la Președintele Klaus Iohannis care a trimis legea la reexaminare și a criticat exact posibilitatea ca Guvernul să primească recomandări obligatorii și să răspundă în fața altcuiva decât a Parlamentului, lucru neconstituțional.

Mai mult, Iohannis a mai criticat și faptul că ține de decizia Comitetului ce informații să publice, în funcție de repercusiunile la adresa stabilității financiare, dar și că membrii Comitetului n-ar răspunde în fața legii, dacă acționează cu bună-credință, instituind un nou tip de imunitate, în afara Constituției.

Oficialii BNR, instituție care a participat la realizarea textului inițial, au venit din nou în susținerea Legii, susținând că recomandarea obligatorie nu există și că este vorba despre principiul “aplică sau explică”.

Întoarsă din nou la Senat, Legea a fost modificată în acord cu criticile președintelui.