Guvernul Sorin Grindeanu a mărit salariile, începând de la 1 ianuarie 2017, cu o medie de 15%. Însă costurile cad pe Universități. Care au de ales: fie măresc taxele de studii pentru mărirea salariilor profesorilor, fie banii sunt luați de la bugetele de Cercetare.
Important: Nu doar că guvernul nu a prins aceste măriri salariale în Legea bugetului: dar au și alocat, prin buget, cu 0,3% mai puțini bani pentru Universități față de anul trecut.
Generozitatea executivului nu a fost însoțită însă și de o suplimentare a alocărilor pentru sistemul universitar, astfel încât fiecare instituție de învățământ superior se descurcă cum poate – cei mai mulți, redistribuind spre salarii banii destinați cercetării și dotării laboratoarelor.
Soluțiile sunt provizorii, fiindcă nimeni nu are fonduri pentru a suporta la infinit măsura – dacă Executivul nu va face o rectificare pentru asigurarea sumelor lipsă, universitățile ar putea fi obligate să ia în considerare și varianta creșterii taxelor de școlarizare pentru locurile cu plată sau reducerea semnificativă a numărului acestor locuri.
Efectul va fi, potrivit rectorului Marile Pirtea, de la Universitatea de Vest Timișoara (UVT), o scădere a calității pregătirii absolvenților de învățământ superior, deoarece mulți tineri vor opta pentru facultăți mai puțin performante, dar accesibile financiar, sau se vor angaja pentru a putea suporta taxele.
Asta, în cazul tinerilor care vor alege în viitor facultatea. Pentru cei deja înregistrați, care sunt cel puțin în anul I de studii, o creștere a taxelor ar putea echivala cu abandonul.
Iar România se confruntă deja cu o rată uriașă a abandonului în învățământul superior – potrivit ultimei cercetări a Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), datele pentru 2015, care vor fi anunțate săptămâna viitoare, arată că 38% din studenți au renunțat din varii motive la studii.
