Din cea mai mare economie a lumii vin veşti de natură să neliniştească cea mai puternică bancă centrală a lumii: costul cu forţa de muncă creşte cu cea mai slabă viteză din ultimele trei decenii, inevitabil cheltuielile populaţiei încetinesc, iar activitatea industrială frânează. Colac peste pupăză, Puerto Rico, teritoriu aparţinând SUA, a intrat în default.
Între timp, prezidenţiabilii americani, preocupaţi cu retorica de campanie, ies în faţă mai degrabă cu planuri economice fanteziste care ignoră realitatea.
Veştile vin când Rezerva Federală americană (Fed), banca centrală a SUA, încearcă să găsească momentul potrivit pentru a începe normalizarea politicii monetare prin prima creştere a dobânzii de referinţă după aproape un deceniu de pauză. Dobânzile mici au făcut creditul ieftin în perioada de criză sprijinind astfel economia, dar favorizează acumularea de datorii şi reduc profitabilitatea investiţiilor, cu impact direct asupra fondurilor de pensii.
Stagnare economică în Statele Unite sau orice turbulenţe prin care ar trece economia americană înseamnă probleme pentru Uniunea Europeană, pentru care SUA reprezintă de departe principala piaţă de export.
De asemenea, aşa cum au arătat anii trecuţi, creşterea dobânzilor în SUA înseamnă vremuri dificile pentru economiile emergente, care au active cu randamente ridicate dar cu grad crescut de risc şi către care s-au îndreptat o parte din banii investitorilor când Fed a început să micşoreze dobânzile. Dobânzi mai mari ar face activele americane din nou atractive. Fed a lăsat să se înţeleagă că va începe să majoreze dobânzile atunci când datele macroeconomice o vor convinge că economia este suficient de puternică pentru a le suporta.
