„Dacă citim raportul în întregimea sa o să constatăm că nu este așa, acest loc fruntaș vine din faptul că România a trimis Comisiei Europene un număr mai mare de facturi, automat și suma de corecții este una mai mare, pentru că toate proiectele aprobate până în 2011 sunt purtătoare de corecții financiare, iar până ele nu se vor termina aceste corecții nu vor înceta. Asta e explicația creșterii valorii de corecții financiare pentru România, noi, la fiecare factură pe care o dăm la Comisie aplicăm o corecție financiară”, a declarat Teodorovici.
El a explicat că se fac atât de multe corecții financiare din cauza erorilor la nivel de proiecte, fie prin necitirea corectă a regulilor proiectelor care se implementează pe fonduri europene, fie din rea intenție a celor care aplică pe fonduri, din zona publică și privată.
„Ca măsuri pe care le luăm pentru a împiedica aceste lucruri amintesc simplificarea sistemului. Avem nevoie de mai puține reguli, mai simple și mai clare, dar mai dure pentru cei care nu le respectă. E posibil să interzicem acelor beneficiari care au avut probleme de acest fel să nu mai aplice la fonduri europene pentru ca imaginea să nu ne mai fie afectată, vor fi făcute verificări mai clare, mai dese, acolo unde beneficiarii dovedesc că au o problemă în acest sens, iar in zona publică, unde ar fi principala problemă, instituțiile care au avut probleme pe partea de proceduri interne au făcut schimbări, există un cumul de factori în zona de achiziții publice care a fost principala zonă în care România a fost afectată, unde au fost schimbările necesare, iar regulile au fost făcute altfel”, a completat Teodorovici.
În ce privește cele 109 fraude cuprinse în raportul pe 2013 în agricultură, ministrul Fondurilor Europene a precizat că România raportează de multe ori neregulile ca fiind și fraude, iar după verificări ale Comisiei se dovedește că multe dintre fraudele raportate au fost de fapt doar nereguli.