A trecut mai bine de un sfert de secol de la reușita oamenilor deștiință de a clona un animal: pe celebra oaie Dolly. De atunci, s-au făcut progrese majore în cercetarea celulelor stem, cu implicații și în industria alimentară. Între timp, trupul lui Dolly este expus la Muzeul Regal din Edinburgh și multe alte animale au fost clonate, inclusiv animalele de companie Miss Violet și Miss Scarlett ale cântăreței americane Barbra Streisand, scrie Deutsche Welle. Recent, a fost anunțată că au fost create modele de embrioni umani derivate din celule stem în afara uterului.
În 1996, oaia Dolly a devenit primul animal care a fost clonat prin folosirea unei celule somatice adulte. Știrea despre experimentul Dolly a făcut înconjurul lumii la acel moment, în plus a schimbat lumea cercetării celulelor stem.
Dolly a fost clonată folosind o celulă prelevată din glanda mamară a altei oaie. S-a născut în iulie 1996 și a fost singurul pui de oaie care s-a născut viu dintr-un total de 277 de embrioni clonați.
Ulterior, oaia Dolly a avut șase miei și a fost eutanasiată după ce a fost diagnosticată cu cancer pulmonar, când avea șase ani.
„(Dolly) a schimbat viziunea lumii științifice despre cât de flexibilă a fost dezvoltarea [celulei]”, a declarat pentru Deutsche Welle Alan Archibald, care a făcut parte din experimentul din 1996 susținut de Institutul Roslin din Marea Britanie. „Exista opinia conform căreia, odată ce un ovul fertilizat s-a dezvoltat într-un animal multicelular, în celule hepatice, celule sanguine și celule cerebrale, pentru acele… celule era finalul. Nu exista cale de întoarcere în variante alternative. Așadar, reprogramarea care a fost esențială pentru experimentul Dolly care a trecut peste o veche dogmă științifică”.
Clonarea lui Dolly a contribuit la descoperirea, câștigătoare a premiului Nobel, a celulelor iPS de către o echipă condusă de omul de știință japonez Shinya Yamanaka.
Aceasta este probabil cea mai importantă dezvoltare în cercetarea celulelor stem care rezultă din clonarea lui Dolly, a declarat pentru DW dr. Robin Lovell-Badge, care conduce Laboratorul de biologie și genetică a celulelor stem de la Institutul Francis Crick din Londra.
Celulele IPS oferă o modalitate de a modela boala umană și sunt utilizate în prezent în cercetarea biologică despre îmbătrânirea prematură, cancer și boli de inimă.
Inima modificată genetic care a fost folosită în prima procedură de transplant de inimă de la porc la om a fost creată folosind tehnologia Dolly.
Clonarea oamenilor: știința înaintea legii
Până acum nu s-a înregistrat niciun progres pentru a clona o întreagă ființă umană. Pe de altă parte, lumea științifică avansează în direcții care readuc în discuție concepte juridice, etice și biologice. Recent, cercetătorii de la Institutul de Știință Weizmann au declarat că au reușit să creeze modele de embrioni umani derivate din celule stem în afara uterului, scrie Times of Israel. Structura embrionilor nu are o inimă care bate sau începuturile unui creier, dar includ celule care ar continua să formeze placenta, sacul vitelin şi chiar embrionul. Iar implantarea în uterul unei femei nu are bază legală.
Potrivit The Guardian, Robin Lovell-Badge, şeful departamentului de Biologie a celulelor stem şi Genetică a dezvoltării la Institutul Francis Crick din Londra, a declarat: „Ideea este că, dacă modelaţi cu adevărat dezvoltarea normală a embrionului uman folosind celule stem, puteţi obţine o mulţime de informaţii despre cum începem dezvoltarea, ce poate merge prost, fără a fi nevoie să folosim embrioni timpurii pentru cercetare”. Pe de altă parte, „Dacă întreaga intenţie este ca aceste modele să fie foarte asemănătoare cu embrionii normali, atunci într-un fel ar trebui să fie trataţi la fel”, a mai spus Lovell-Badge. „În prezent, în legislaţie, nu sunt”.
Clonarea altor animale
Procesul de clonare a animalelor nu s-a oprit la Dolly. În China, Zhong Zhong și Hua Hua au devenit primele primate care au fost clonate folosind tehnica Dolly, în ianuarie 2018. Din aproape 150 de embrioni clonați, mamele surogat ale maimuțelor au fost singurele care au dat naștere copiilor vii.
S-au făcut și unele progrese în ceea ce privește clonarea animalelor pe cale de dispariție. Cercetătorii americani au clonat cu succes dihorul cu picior negru în 2021 și calul lui Przewalski, pe cale de dispariție, în 2020.
Mai multă hrană
Alături de studiul bolilor, clonarea animalelor permite fermelor industriale majore să producă mai multă hrană.
Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente permite clonarea vitelor, porcilor și caprinelor și a descendenților acestora pentru producerea de carne și lapte. În 2008, agenția a spus că alimentele sunt la fel de sigure ca și alimentele derivate de la animale neclonate și, prin urmare, nu trebuie să fie etichetate.
Nu este clar cât de multă carne și lapte provenite de la animale clonate sunt vândute pe piețele americane.
Practica nu este permisă în Europa – în 2015, Parlamentul European a votat pentru interzicerea clonării tuturor animalelor de fermă.
Dar asta nu înseamnă că experimentele de laborator nu sunt facilitate din motivele UE, a spus Lovell-Badge.
„Domeniul în care procedurile de clonare sunt urmărite în mod activ (inclusiv în Germania) este pentru animalele agricole ca o modalitate de a ajuta la generarea sau propagarea porcilor sau bovinelor cu caracteristici genetice valoroase”, a spus el pentru Deutsche Welle.
De exemplu, a spus el, celulele unui animal ar putea fi editate de oamenii de știință. Apoi, metodele de clonare ar putea fi folosite pentru a obține animale care poartă noua trăsătură genetică, cum ar fi rezistența la boli sau pentru a le face mai potrivite ca donatori de organe pentru oameni.
Clonarea animalelor de companie
S-a creat o mică industrie în jurul clonării animalelor de companie. Exemplele includ compania ViaGen din SUA, Sinogene din China și Sooam Biotech din Coreea de Sud.
Câinele Snuppy a fost clonat în 2005, în Coreea de Sud, Pisica Garlic, în iulie 2019, în China și Miss Violet și Miss Scarlett ale cântăreței americane Barbra Streisand, după ce câinele ei Samantha a murit în 2017.
„Justificarea pentru a face acest lucru este „înlocuirea unui animal de companie mult iubit pierdut”, a spus Lovell-Badge. „Totuși, asta este o prostie”. El a spus că, deși este adevărat că animalul clonat va avea în esență același ADN genomic ca animalul de companie original, animalele „nu sunt pur și simplu un produs al ADN-ului [lor]”.
Chiar dacă clonarea are succes, natura unui animal este parțial determinată de genele sale, dar și de mediul său, ceea ce înseamnă că o clonă nu va fi niciodată exact la fel ca animalul original, a spus acesta.