Potrivit acestuia, doar în asemenea condiţii rămâne realistă ţinta de intrare în zona euro (anul 2014). Reprezentantul MFP mai spune că acele aproximativ 950 milioane de euro care vor intra în Trezorerie din a doua tranşă de la FMI vor diminua nevoia netă de finanţare din piaţa internă, lăsând mai multe resurse de creditare pentru mediul privat.
Suma de aproximativ 950 milioane de euro, respectiv jumătate din a doua tranşă de 1,9 miliarde de euro din împrumutul contactat cu Fondul Monetar Internaţional care ar intra în Trezorerie în zilele următoare, va diminua nevoia netă de finanţare din piaţa internă, lăsând mai mult resurse de creditare pentru mediul privat, a declarat pentru Business Standard Dorin Măntescu, directorul Direcţiei de Analiză Macroeconomică din cadrul Ministerului Finanţelor Publice.
Boardul Fondului urma să aprobe ieri seară a doua scrisoare de intenţie semnată cu statul român după evaluarea economiei româneşti din luna august şi să elibereze a doua tranşă din împrumutul de aproape 13 miliarde de euro pe doi ani. Cei 1,9 miliarde de euro se vor împărţi în mod egal între rezervele BNR şi Trezoreria statului pentru finanţarea deficitului bugetar. De asemenea, Fondul urmează să facă public în zilele următoare raportul celei de-a doua evaluări a economiei româneşti. La emisiunea de ieri, MFP a atras 649,96 milioane de lei (152,3 milioane de euro) printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont cu maturitate la un an, pentru care plăteşte un randament mediu anual în scădere, de 9,99%, potrivit datelor băncii centrale.
În ceea ce priveşte noii indicatori macroeconomici (deficit bugetar de 7,3% şi contracţie PIB de 8,5%) agreaţi cu FMI pentru acest an, Măntescu este de părere că aceştia sunt viabili, adaptându-se contextului actual. "În trimestrul al treilea se va atinge punctul minim al declinului economiei, urmând ca în ultimele trei luni ale acestui an să se resimtă o creştere uşoară faţă de trimestrul anterior”, a declarat reprezentantul MFP.
"Acordul semnat de Guvern cu FMI şi CE a dat un semnal pozitiv pentru atragerea de investiţii străine directe peste aşteptări în acest an, care s-au situat deasupra celor ale pieţei, în condiţiile în care mediul internaţional este dificil, iar accesul companiilor la finanţare este limitat”, a explicat Măntescu într-un interviu acordat The Money Channel. Investiţiile străine directe sunt estimate pentru acest an la patru-cinci miliarde de euro. Totodată, investiţiile străine directe în România au scăzut în primele şapte luni ale acestui an cu 48% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, până la 3,097 miliarde de euro, însă au acoperit integral deficitul de cont curent, fiind cu 14% peste nivelul acestuia, conform datelor BNR. Potrivit macroeconomistului Finanţelor, avantajele competitive ale României pentru atragerea investitorilor străini sunt ratele de taxare sau costurile forţei de muncă. Acesta vede revenirea economiei globale, principala influenţă asupra revenirii economiei româneşti, "mai degrabă în formă de L decât în formă de V" (n.red. – o cădere economică urmată de reluare lentă).
"Avem nevoie de o relansare a economiei americane şi, implicit, a economiei europene ca să ne revenim din recesiune. Pe plan intern însă este necesar să se realizeze corecţii mari ale deficitului bugetar, în special în următorii doi ani, prin raţionalizarea cheltuielilor de funcţionare (salarii, materiale etc.) şi un cadru bugetar pe termen mediu cu priorităţi clar formulate şi păstrate de la an la an. Astfel, ţinta de intrare în zona euro (anul 2014) rămâne una realistă”, a explicat Măntescu.
