Potrivit ziarului, planul, trimis Congresului vineri seara, prevede achiziţionarea de active ale instituţiilor financiare exclusiv americane, precum şi desemnarea unor consilieri externi, care să lucreze pentru Departamentul Trezoreriei, pentru a supraveghea aplicarea planului, soluţie preferată de secretarul Trezoreriei, Henry Paulson, în faţa înfiinţării unei noi agenţii guvernamentale.
Potrivit notiţelor luate de au participant la o audioconferinţă cu membri Camerei Reprezentanţilor, vineri, Paulson a averizat că o respingere a planului de către congresmeni ar reprezenta o catastrofă.
Administraţia Bush a trimis Congresului vineri noapte detaliile planului său vast pentru susţinerea băncilor, declarase anterior un responsabil din Guvern, sub acoperirea anonimatului, care nu a oferit alte detalii.
Paulson a precizat încă de joi că va lucra în weekend cu legislativul la un text care să permită cumpărarea activelor nevandabile ale instituţiilor financiare, care sugrumă sistemul şi care se află la originea uneia dintre cele mai grave crize de pe Wall Street după Marea Depresiune din 1929.
La rândul său, preşedintele Bush a evocat vineri „urgenţa” unei intervenţii guvernamentale „fără precedent” în faţa situaţiei „precare” a pieţelor financiare, în pofida riscului pe care îl reprezintă pentru contribuabil un plan care va costa scump. „Ne aflăm într-un moment crucial pentru economia Americii”, a afirmat Bush, într-o declaraţie de presă la Casa Albă.
În cea mai sumbră evaluare a economiei pe care a prezentat-o în ultimul timp, Bush a vorbit despre „erodarea încrederii” şi despre riscurile care apasă asupra consumului, creşterii economice şi asupra locurilor de muncă.
Perspectiva implementării unui astfel de plan a dat, însă, un nou impuls pieţelor bursiere. Încă de joi, Wall Street a avut cea mai bună zi din ultimii şase ani.
Ca efect imediat asupra burselor americane, indicele compozit Dow Jones (DJIA) a crescut joi cu 3,86%, la 11.019,7 puncte, iar indicele reprezentativ pentru cele mai mari 500 de companii listate la Bursă în Statele Unite (S&P 500) a urcat cu 4,33%, la 1.206,51 puncte. Indicele Nasdaq a câştigat cel mai mult – 4,78% -, până la 2.199,1 puncte.
Vineri, bursele americane au deschis de asemenea în creştere.
Pe pieţele europene, indicele FTSE 100 a urcat vineri cu 8,84%, după patru zile în care a suferit o cădere brutală, indicele CAC 40 a închis în creştere cu 9,27% iar DAX – cu 5,56%.
Pieţele asiatice de capital s-au revigorat şi ele vineri, după pierderi masive înregistrate anterior, iar investitorii au făcut plasamente masive, în speranţa că guvernul american şi băncile centrale principale pot să pună capăt crizei financiare mondiale.
Euforia, ce a urmat unei creşteri cu 410 puncte la bursele americane după ce jucătorii şi-au recâştigat încrederea, a urcat cotaţia titlurilor listate pe piaţa din Shanghai cu 9,5% şi a determinat o cumpărare masivă la bursele din Hong Kong, Australia şi Tokyo.
Pe piaţa rusească de capital, cele două burse din Moscova, RTS şi Micex, au reluat vineri tranzacţionarea, după patru zile de suspendări, înregistrând creşteri masive, cu 15,5% şi, respectiv 23%.
La Bucureşti, măsurile de susţinere ale burselor anunţate de autorităţile americane au adus vineri un val de entuziasm la cumpărare, în urma căruia majoritatea acţiunilor au închis cu creşteri apropiate de limita maximă de variaţie.
Indicele BET, care arată evoluţia celor mai lichide zece titluri listate la BVB, a crescut puternic vineri, cu 9,25%, până la 4.667,62 puncte, în timp ce indicele compozit, BET-C, a urcat cu 8,51%, până la 3.532,78 puncte.
Indicele BET-FI, al celor cinci societăţi de investiţii financiare (SIF), a sărit cu 14,53%, până la 28.089,66 puncte.
Sursa: NewsIn
