Joi, 28 martie, la mina Vulcan din Valea Jiului, un muncitor a fost prins într-o surpare produsă la un siloz de cărbune. Bărbatul, în vârstă de 30 de ani, a fost adus la Spitalul de Urgenţă din Petroşani în comă profundă, medicii urmând să decidă dacă va fi nevoie să îl trimită la o clinică. Complexul Energetic Hunedoara a început o anchetă pentru a determina cauzele producerii acestui accident de muncă.
Incidentul este ultimul dintr-un lung șir de evenimente tragice ce au avut loc în Valea Jiului, Anul trecut, un miner a murit după ce tavanul ce tavanul unei galerii al Minei Lupeni s-a surpat. Avea 42 de ani, iar jumătate din viață a lucrat în subteran. Din 1990 și până azi, și-au pierdut viața peste 80 de muncitori iar altele au fost rănite în minele din Valea Jiului. Actuala companie, CEH, a preluat concesiunile minelor de la defuncta Companie Națională a Huilei.
La CEH mor oameni, se accidentează oameni și aruncă bani. Statul român a pierdut din 2013 și până azi peste 4 miliarde de lei. Mineritul din Vale a primit din 1990 și până azi aproape 6,5 miliarde de dolari ajutoare de stat. Rațiunea ținerii în viață a companiei este una socială: Valea Jiului are mari probleme cu investițiile. Acum, CEH deține două termocentrale, Paroșeni și Mintia Deva, și mai operează în patru mine de huilă, două din ele urmând să se închidă până în 2021. Recent, Comisia Europeană a constatat că producătorul de energie Societatea „Complexul Energetic Hunedoara” (CEH), deținută de Ministerul Energiei, a primit din partea României un ajutor de stat incompatibil, în valoare de aproximativ 60 de milioane de euro, prin patru împrumuturi finanțate din fonduri publice. În prezent, România trebuie să recupereze ajutorul ilegal și dobânzile aferente. Situația devine astfel și mai problematică.
În ceea ce privește condițiile de muncă, un document al Ministerului Energiei arată că o mare problemă identificată de Comitetul pentru activitatea minieră reunit anul trecut la instituției, este lipsa acută a investițiilor din ultimii 25 de ani, lipsa retehnologizării și modernizării metodelor de extracție. După Revoluție, nivelul investițiilor în minerit a scăzut la 5% din valoarea celor de dinainte de 1989, iar după anul 2007, nu a mai fost demarată nicio investiție. Conform specialiștilor din respectivul comitet, complexurile mecanizate asigură productivitate dublă față de metodele clasice de exploatare, folosite în mare parte dintre minele actuale. Costurile de achiziționare a unui astfel de complex mecanizate sunt evaluate de circa 11-12 milioane de euro. Cheltuielile de retehnologizare a minei Livezeni ajung la 127 de milioane de lei. Astfel, la nivelul anului 2015, 70% din costul de producție al cărbunelui a reprezentat cheltuiala cu „munca vie”, ceea ce înseamnă că extracția se face cu tehnologii vechi de mai bine de un sfert de secol.
