„La prima vedere, cifrele arată o industrie în expansiune. În realitate, sectorul traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani: numărul unităţilor scade, marjele se comprimă, iar consumatorii devin tot mai atenţi la preţ”, avertizează specialiştii în domeniu.
Sursa citată menţionează că la finalul anului 2024 existau aproximativ 33.000 de unităţi HoReCa în România, dar estimările recente indică însă o scădere de cel puţin 10%, într-un context în care costurile operaţionale au crescut, iar posibilitatea de a majora preţurile este tot mai limitată.
Această contradicţie a fost una dintre temele principale discutate la evenimentul „Secretele Antreprenorului de Succes – Bucureşti 2026”, organizat de IMM Club, unde antreprenori şi specialişti din domenii complementare au analizat una dintre cele mai sensibile întrebări pentru industria ospitalităţii: cum poate creşte o piaţă în care tot mai multe afaceri ajung să nu mai fie profitabile?, arată aceeaşi sursă.
Potrivit aceleiaşi surse, marja reală de profit în HoReCa este estimată la doar 3-5% la nivel sectorial. Chiar şi în cazul locaţiilor bine administrate, marja netă s-a restrâns la 8-12%. În aceste condiţii, un restaurant plin nu mai înseamnă automat un restaurant sănătos financiar.
„Ocuparea este diferită de rentabilitate. Localul e plin, dar de fapt pierdem bani cu stil”, a punctat Marcel Vulpoi, reprezentant VTM şi Gramofon Wine, în timpul discuţiilor.
Specialiştii avertizează că presiunea vine „simultan” din mai multe direcţii. Astfel, costul total cu forţa de muncă a crescut cu aproximativ 12% în ianuarie 2026, odată cu majorarea salariului minim, iar deficitul de personal poate ajunge până la 50% în unele locaţii.
În acelaşi timp, preţurile par să fi atins un prag greu de depăşit pentru clientul final. Un prânz mediu în marile oraşe a trecut de 70 de lei, în timp ce traficul de clienţi a scăzut cu aproximativ 15% la nivel naţional, iar nota medie de plată a coborât de la 61 lei la 53 lei, explică specialiştii.
