„Dacă nu plăteşti 4.000 de euro, nu cumperi nici un hectar într-o zonă bună“, explică Erik Jantzen, proprietarul companiei Jantzen Development, activă pe piaţa terenurilor agricole din România, citat de zf.ro.

Terenurile agricole sunt un plasament care a început să fie luat serios în considerare de investitori abia după 2009, pe măsură ce piaţa imobiliară tradiţională a căzut. Cei care au simţit tendinţa încă acum un deceniu au fost cei câştigători, având în vedere că valoarea acestor active a crescut în medie cu 40% în fiecare an.

Piaţa terenurilor agricole nu a ajuns la vârf, astfel că majorări suplimentare de preţuri sunt aşteptate şi în următorii ani, notează compania britanică.

Cele mai mari ritmuri de creştere au fost înregistrate pe lângă România de alte economii emergente precum Ungaria, Brazilia sau Mozambic.

Piaţa terenurilor agricole din România s-a liberalizat în acest an pentru investitorii persoane fizice din Uniunea Europeană, în consecinţă Guvernul a adoptat o lege a tranzacţiilor cu terenuri agricole ce dă întâietate la achiziţie comunităţii locale.

Agricultura locală are 13,7 milioane de hectare de teren agricol, din care 8,5 milioane de hectare de teren arabil. Investitorii străini controlează prin proprietate sau contracte de arendă pe termen lung circa un milion de hectare, adică 12% din piaţă.