Oamenii de afaceri se bucură încă de avantaje uriaşe în SUA. Businessul este parte din ADN‑ul acestei ţări, cam la fel cum la dolce vita este parte a Italiei. În America există un număr disproporţionat de mare dintre cele mai inovative firme, de la bătrânele ca 3M până la bebeluşe ca Salesforce.com. Iar americanii sunt în management ceea ce brazilienii sunt în fotbal. După ce a studiat 10.000 de firme din 20 de ţări, Nicholas Bloom de la Universitatea Stanford şi alţi trei universitari au conchis că cel mai bine gestionate firme din lume sunt cele americane, urmate de cele germane, japoneze şi suedeze, în timp ce cele chineze şi indiene se târâie mult în urmă.
Şi totuşi, politicienii Americii sunt absorbiţi să risipească acest capital acumulat cu trudă. Când a revocat ratingul triplu A al SUA pe 5 august, Standard&Poor’s a explicat că prăpastia dintre partidele politice a ajuns de netrecut, iar deciziile politice au devenit impredictibile. Alte instituţii serioase o susţin. Forumul Economic Mondial a degradat America din topul competitivităţii, de pe locul doi în 2009 pe locul patru în 2010. După estimarea Forumului, SUA au ajuns pe locul 40 după calitatea instituţiilor, 54 după încrederea în politicieni, 68 după risipa guvernamentală şi tocmai pe 87 după mediul macroeconomic.
Banca Mondială constată un declin continuu al diferiţilor indicatori privind guvernarea americană. Daniel Kaufmann de la Brookings Institution notează că 33% dintre liderii mediului de afaceri americani au declarat anul trecut că „instabilitatea cadrului politic“ este o constrângere importantă. În Franţa, cifra a fost de 14%; în Chile, 5%.
Optimiştii afirmă că decizia S&P’s ar putea acţiona ca un clopot de alarmă. Totuşi, la Washington este tratată ca un alt strigăt de luptă – republicanii îi spun „degradarea Obama“, iar democraţii o pun pe seama „teroriştilor Tea‑Party“. Rădăcinile actualei polarizări a SUA sunt dureros de adânci. Partidele s‑au reorganizat pe baza unor linii ideologice, odată ce albii conservatori i‑au abandonat pe democraţi, iar liberalii din nord pe republicani. Facţiunile ideologice şi‑au construit maşinării de propagandă impresionante – de la think tank‑urile din Washington până la studiourile Fox News şi MSNBC. Iar ideologii au recurs la arme până acum tabu, cum ar fi ameninţarea cu intrarea în incapacitate de plată.
Războiul civil ideologic a dus la marginalizarea Americii corporatiste. La democraţi, centriştii prietenoşi cu mediul de afaceri, ce s‑au înmulţit sub Bill Clinton, sunt înconjuraţi de intelectuali de Ivy League, sindicalişti şi activişti ai minorităţilor. Mitt Romney, cel mai vizibil pentru nominalizarea republicanilor în cursa prezidenţială, pare candidatul ideal al mediului de afaceri: absolvent al Harvard Business School şi consultant la Bain, responsabil de crearea unor companii de succes ca Home Depot. Dar pe drumurile de campanie se ocupă mai mult să le facă pe plac legiunilor de simpatizanţi ai lui Rush Limbaugh (conservator controversat, simplist – n.r.).
Războiul civil creează două probleme evidente pentru businessul american: paralizie şi nesiguranţă. Administraţia Obama este încă marcată de posturi vacante pentru că Congresul refuză să aprobe numiri de rutină. Acorduri comerciale importante trenează de luni întregi. Republicanii duc un război de uzură împotriva reformelor din sănătate ale lui Obama şi noului său Birou de Protecţie Financiară a Consumatorului.
Toate au consecinţe imediate în afaceri. Guvernul federal nu conduce doar servicii de bază ca Autoritatea Federală a Aviaţiei (unde mii de lucrători sunt concediaţi brusc deoarece Congresul refuză să reînnoiască autoritatea agenţiei). Este responsabil pentru un sfert din economie. Scott Davis, şeful UPS, cea mai mare companie de livrări din lume, s‑a plâns recent de nesiguranţa zborurilor, în timp ce eşecul ratificării acordului comercial cu Coreea de Sud îi ameninţă planurile de extindere a flotei aeriene şi terestre.