Scrutinul anticipat a fost declanşat de eşecul în parlament, în octombrie 2011, al guvernului condus de Iveta Radicova, cu ocazia votului privind întărirea Fondului de salvare ale zonei euro (FESF), vot asimilat unei moţiuni de încredere.

Publicarea în luna decembrie a unui dosar referitor la legăturile avute de numeroşi oameni politici cu grupul financiar Penta în 2005-2006, în timpul guvernului lui Mikulas Dzurinda, a declanşat un mare scandal şi ample proteste de stradă în Slovacia. Botezat „Gorilla”, dosarul cuprindea interceptări, efectuate de serviciul de informaţii SIS, ale unor discuţii purtate între responsabili politici şi şefi ai Penta.

În aceste context, sondajele preelectorale arată intenţia clară a alegătorilor de a-şi sancţiona liderii politici. Potrivit unui sondaj recent al institutului Polis, social-democraţii lui Robert Fico (ex-premier între 2006-2010) înregistrau în jur de 40% dintre intenţiile de vot, urmaţi de cele patru formaţiuni ale coaliţiei de guvernare: creştini-democraţii /KDH/ conduşi de fostul comisar european Jan Figel (10%), SDKU-DS (Uniunea democrată şi creştină slovacă) – partidul premierului actual Iveta Radicova şi prezidat de Mikulas Dzurinda (5,1%) -, liberalii din SaS (6%), conduşi de Richard Sulik, şi Most-Hid (7%), partid al minorităţii ungare.

De scandalul „Gorilla” ar putea profita şi unele formaţiuni protestatare nou-create, precum „Oameni obişnuiţi” şi „Mişcarea 99%”, aceasta din urmă, fără lider, fiind creată prin intermediul reţelelor de socializare. Cele două formaţiuni cer plecarea politicienilor corupţi şi ar putea fi votată, fiecare, de 5-6% dintre alegători. Sub pragul de eligibilitate de cinci procente se situează SNS (Partidul naţional slovac), al cărui lider Jan Slota este cunoscut pentru discursul îndreptat împotriva minorităţilor maghiară şi romă. Circa 30% dintre alegători se declară încă indecişi.

Smer-SD a câştigat şi alegerile parlamentare din iunie 2010, însă nu a putut forma o coaliţie, astfel încât la guvernare a venit coaliţia cvadripartită în frunte cu Iveta Radicova, o adeptă a austerităţii bugetare.

Social-democraţii vor ca, după alegeri, să înlocuiască taxa unică de 19%, foarte apreciată de mediile de afaceri, prin noi impozite pe averi şi societăţi, mutând astfel povara consolidării finanţelor publice pe seama „celor puternici şi bogaţi”. Impozitul ar urma să crească la 25% pentru persoanele ale căror venituri depăşesc 33.000 euro/an şi la 22% pentru firmele cele mai profitabile, mai ales din sectoarele bancar şi de telecomunicaţii.

Potrivit analiştilor, consolidarea bugetară va fi şi principala provocare a viitorului guvern, în condiţiile în care, pentru 2012, deficitul public ar urma să fie de 4,6% din PIB, iar creşterea economică de 1,1%. În ianuarie, şomajul afecta 13.9% din populaţia activă a Slovaciei. Pentru 2013, Bratislava s-a angajat să aducă deficitul la 3% în 2013, pentru a respecta criteriile de convergenţă ale Uniunii Europene.