Peste 2.000 de taxiuri au blocat, miercuri şi joi, Piaţa Victoriei, protestatarii cerând Guvernului interzicerea aplicaţiilor care permit utilizatorilor să comande servicii de transport de tipul ride-sharing sau car-sharing. În 2018, peste trei milioane de români au optat pentru transportul cu Uber sau Taxify, comentează deputatul Remus Borza, în textul „Taxi versus Uber. Disconfort sau Civilizaţie?”, publicat pe blogul său.
Pornind de la întrebarea „Taxi versus Uber.Disconfort sau Civilizaţie?”, deputatul independent Remus Borza afirmă, pe blogul său, că „într-o economie de piaţă, nu poţi crea poziţii de monopol, cu atât mai puţin în sfera serviciilor.”
„Uber şi Taxify au transportat, anul trecut, peste trei milioane de români, pentru care au plătit impozite. Doar în Bucureşti, impozitul plătit de Uber a fost de trei ori mai mare decât impozitul plătit de toate companiile de taxi care operează în capitala ţării. Cei mai mari jucători din piaţa de taxi sunt pe pierdere an de an, fără ca Fiscul să-i ia vreodată la bani mărunţi”, scrie Borza.
„Există o problemă în Bucureşti care nu a fost rezolvată nici de municipalitate, nici de Ministerul Transporturilor: traficul supraaglomerat. Sunt peste două milioane de maşini în circulaţie, care emană în atmosferă noxe la greu. Există şi o acţiune de infringement a Comisiei Europene care a sesizat Curtea Europeană de Justiţie privind calitatea aerului din marile oraşe ale României. Timpul a trecut, iar România nu a fost în stare să se conformeze standardelor de mediu acceptate la nivelul UE. Cel puţin trei mari oraşe, Bucureşti, Iaşi şi Braşov, au nivelul de poluare cu particule fine de praf PM10 peste normele din Directiva 2008/50/EC. Nivelul acceptat este de 50 de micrograme pe metrul cub în 24 de ore, însă nu trebuie să depăşească 35 de zile dintr-un an. În Bucureşti, frecvent, vorbim despre 200 Mg/m³. După ce am renunţat în 2017 la taxa de mediu, au fost înmatriculate peste un milion de maşini second hand, veritabile sicrie pe roţi”, sus.
