Momentul în care economia România va frâna pare tot mai aproape, potrivit analiştilor. Nu se discută despre o creştere economică mai mică, ci despre stagnare sau chiar recesiune. Adică scădere timp de şase luni consecutive. Analiştii spun că la baza acestui scenariu stau politicile sociale! Cheltuieli mari acoperite prin artificii financiare, nu prin încasări generate de ramura productivă a economiei.
Iancu Guda, analist economic: Avem creşteri de salarii de 26%, ajutoare soaciale cu 20% şi atunci 64% dintre banii cheltuiţi de statul roman sunt pe ajutoare, pensii şi salarii.
Dragoş Cabat, analist financiar: Cel mai greu vor resimți românii in buzunare. Dacă în prima parte a creșterii economice ei nu au simțit o imbunătățire sesizabilă a nivelului de trai, în perioada de recesiune vor simți destul de puternic scăderea economică.
La cât a ajuns datoria externă
Mai mult, datoria publică a României, care se adânceşte alarmant, poate deveni oricând un factor negativ pentru creşterea economică. În primele nouă luni ale acestui an, datoria externă totală a crescut cu 634 de milioane de euro.
Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal: Pentru România, BNR are o estimare de 40 şi 45%, ca fiind un prag peste care probabilitatea de recesiune creşte foarte tare. Suntem, din păcate, foarte aproape de acest prag.
Datele Comisiei Europene arată că nu doar analiştii estimează vremuri grele pentru economia românească, ci şi populaţia. O treime dintre români se aşteaptă ca lucrurile să se înrăutăţească, iar asta se traduce prin noi scumpiri, deprecierea monedei naţionale şi, din nou, creştere a dobânzilor. Adică rate mai mari.
Adrian Codîrlaşu, președintele Asociației CFA România: Leul în general a avut o traiectorie de depreciere. Avem inflaţie mai mare decât în Uniunea Europeană. Crescând salariile în sectorul public, a pus presiune pe creştere şi în sectorul privat şi pe partea de cerere şi pe cea de ofertă: având presiune a dus la inflaţia pe care am văzut-o. ROBOR-ul atât pe termen scurt, la 3 luni, cât şi pentru titlurile de stat la 5 ani, dobânzile pe termen lung se vede o creştere. Motivele: inflaţia probabil a atins maximul şi va rămâne ridicată, iar o dobândă trebuie să fie mai mare decât rata inflaţiei.
