Oamenii s-au grăbit să cumpere, iar pe măsură ce creștea cererea, oferta devenea tot mai scumpă. În primul trimestru din 2018 vorbeam chiar de valori maximale în ceea ce privește majorarea prețurilor. Locuințele ajunseseră să se scumpească cu până la 16%, chiar mai mult decât în perioada dinaintea crizei imobiliare. Apoi, pe la jumătatea anului, lucrurile au început să se stabilizeze. Specialiștii ne-au liniștit pe final de an, spunându-ne că actualul context de piață este diferit față de cel din 2008 și că deocamdată nu suntem pasibili de o criză imobiliară.
Dinamica imobiliară din 2018 a fost una vizibil mai lentă. Neîncrezători în viitorul economic al ţării, cei care îşi propuneau să devină proprietari au ajuns să amâne deciziile pentru o vreme, ceea ce a dus la o calmare a pieței. Anul începuse pe creştere în ceea ce privea apetitul pentru cumpărături, însă de la lună la lună s-a diminuat. În perioada aprilie-iunie ajunseserăm să înregistrăm al treilea cel mai mare avans din Uniunea Europeană în ceea ce privește prețurile.
Bogdan Ivanov – preşedintele Asociaţiei Dezvoltatorilor: „Este foarte adevărat că primul semestru din 2018 a adus anumite creşteri la preţul locuinţelor, spre exemplu, la un apartament cu două camere de 50.000 de euro o creştere de aproximativ 1.500 de euro”.
Anul acesta, Clujul a devenit primul oraș din țară în care prețurile apartamentelor au depășit nivelul de dinainte de criză. În primele trei luni, valoarea medie de listare pentru un apartament ajunsese la 1.480 de euro pe metru pătrat. Prin comparație, în primul trimestru al anului 2008, un metru pătrat util costa cu 200 de euro mai puțin. Iar per total, în țară, prețul mediu sărea de 1.200 de euro pe metrul pătrat, cu şapte orașe mari care bifaseră pragul de o mie de euro.
