AcasăEconomieANAT: Actualele condiţii de intrare în România afectează grav libera circulaţie...

ANAT: Actualele condiţii de intrare în România afectează grav libera circulaţie turistică a cetăţenilor români şi a cetăţenilor străini care doresc să viziteze ţara noastră

În data de 25 ianuarie 2022 Consiliul UE a adoptat o nouă recomandare privind o abordare coordonată pentru a facilita libera circulaţie în condiţii de siguranţă pe durata pandemiei de COVID-19. Măsurile legate de COVID-19 ar trebui aplicate ţinând seama de statutul persoanei, şi nu de situaţia de la nivel regional, cu excepţia zonelor în care virusul circulă la niveluri foarte ridicate.

“Condiţiile de intrare în România reglementate prin Hotărârea CNSU nr. 111/6.12.2021 şi apoi  reluate  în  Hotărârea  nr.  2/7.01.2022  afectează  grav  libera  circulaţie  turistică  a cetăţenilor  români  şi  a  cetăţenilor  străini  care  doresc  să  viziteze  România,  sunt profund discriminatorii şi într-o notă discordantă faţă de cele impuse de alte state membre ale Uniunii Europene. Din punct de vedere economic, ele impactează grav activitatea operatorilor români de turism şi de transport internaţional, aducând un nou val de anulări ale rezervărilor precum şi o scădere masivă a cererilor de noi rezervări; cel mai elocvent exemplu sunt sutele de zboruri regulate anulate ale companiilor aviatice care operează curse din şi către România”, arată ANAT.

În acest sens, Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) şi Asociaţia Incoming România (AIR) au trimis o scrisoare deschisă către Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii şi către Constantin-Daniel Cădariu, ministrul Antreprenoriatului şi Turismului.

Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) şi Asociaţia Incoming Romania (AIR) vin cu propuneri pentru elaborarea  viitoarelor  hotărâri  guvernamentale privind măsurile care afectează libera circulaţie a persoanelor.

”Din  punct  de  vedere  social,  obligativitatea  impusă  turiştilor  de  a  se  testa  înainte  de întoarcerea în ţară a indus teama rămânerii la destinaţie în situaţia unui rezultat pozitiv (cu pierderea zborului de retur, angrenarea unor cheltuieli neprevăzute şi carantinarea într-o ţară străină în condiţii necunoscute), care poate fi chiar fals pozitiv uneori (marja de eroare a testelor PCR fiind de circa 5%) însă consecinţele devastatoare pentru călător şi pentru agenţia responsabilă de derularea pachetului de servicii rămân şi sunt greu de gestionat. Cel mai nefericit impact îl au însă obligaţiile impuse călătorilor imunizaţi (prin vaccinare ori post-infectare): pe de o parte se sabotează campania de vaccinare, cunoscut fiind că principalul motiv care a împins masa indecişilor către vaccinare a fost tocmai libertatea de mişcare iar pe de altă parte, călătorii au de ales între trei opţiuni, fiecare cu consecinţe nefericite şi imprevizibile: să îşi asume riscul unui rezultat PCR pozitiv sau fals pozitiv înainte de întoarcerea în România, cu consecinţele descrise mai sus; să  îşi  asume  carantinarea  chiar  dacă  e  sănătos (cu  consecinţe  negative  atât asupra individului, îndeosebi dacă e angajat, cât şi asupra angajatorului şi a bugetului asigurărilor sociale); să îşi asume declararea în fals că vine dintr-un stat UE în loc de a declara originea reală a călătoriei (foarte posibil dar şi costisitor de verificat, îndeosebi în cazul zborurilor cu escală într-un stat membru UE). Apreciem deschiderea reprezentanţilor guvernamentali cu care am discutat până în prezent şi sperăm că această situaţie se va rezolva rapid”, subliniază Dumitru Luca, preşedintele ANAT.

Ultimele statistici au demonstrat că nicio tulpină de COVID 19 nu mai este endemică şi, chiar dacă în viitor ar apărea astfel de situaţii, s-ar impune restricţionarea  călătoriilor  numai  din  acea  zonă.  Din  aceste  motive,  dar  şi  pe  baza urmăririi progresului campaniei de vaccinare în statele terţe, Consiliul Europei a publicat o “lista albă” a statelor terţe pentru care restricţiile de călătorie trebuie eliminate; lista se actualizează la fiecare două săptămâni iar în ea se regăsesc state precum China, Chile, Coreea de Sud, Emiratele Arabe Unite, Peru, Qatar etc.

Trebuie avut în vedere, de asemenea, că un număr de 33 state şi teritorii din afara Uniunii Europene au adoptat sistemul certificatelor digitale (aşa-numitele “certificate verzi”), şi-au interconectat bazele proprii de date cu Uniunea Europeană şi îşi recunosc reciproc valabilitatea acestora. Dintre acestea fac parte atât destinaţii preferate de turiştii români  cât  şi  potenţiale  pieţe  de  turişti  de  incoming:  Albania,  Armenia,  Capul  Verde, Elvetia, Emiratele Arabe Unite, Georgia, Israel, Moldova, Muntenegru, Maroc, Norvegia, Serbia, Tunisia, Turcia,  Ucraina  ş.a.m.d. Cel  puţin pentru aceasta  listă nu se justifică nicidecum impunerea unor condiţii suplimentare faţă de cele valabile în cazul întoarcerii dintr-un stat UE.

În data de 25.01.2022 Consiliul UE a adoptat o nouă recomandare privind o abordare coordonată pentru a facilita libera circulaţie în condiţii de siguranţă pe durata pandemiei de COVID-19. Această recomandare va intra în vigoare la 1 februarie 2022, în aceeaşi zi cu un act delegat de modificare a Regulamentului referitor la certificatul digital privind COVID şi care prevede o perioadă de acceptare de 270 de zile pentru certificatele de vaccinare. În conformitate cu noua recomandare, măsurile legate de COVID-19 ar trebui aplicate ţinând seama de statutul persoanei, şi nu de situaţia de la nivel regional, cu excepţia zonelor în care virusul circulă la niveluri foarte ridicate. Aceasta înseamnă că principalul factor determinant ar trebui să fie situaţia unui călător în ceea ce priveşte vaccinarea împotriva COVID-19, testul sau vindecarea de COVID-19, astfel cum reiese dintr-un certificat digital valabil al UE privind COVID. O abordare bazată pe persoană va simplifica în  mod  substanţial  normele  aplicabile  şi  va  oferi  călătorilor  o  mai  mare  claritate  şi previzibilitate.

Propunerile ANAT şi AIR pentru elaborarea  viitoarelor  hotărâri  guvernamentale privind măsurile care afectează libera circulaţie a persoanelor:

1. Eliminarea condiţiilor diferenţiate de accedere în România în funcţie de spaţiul geo-politic, singurele criterii acceptabile fiind bazate pe criterii epidemiologice; în măsura în care această posibilitate nu ar putea fi integral adoptată, propunem într-o primă fază uniformizarea condiţiilor de accedere în România, atât pentru călătorii veniţi din statele membre UE, cât şi pentru cei veniţi din teritoriile ce se regăsesc pe cele două liste de mai sus (respectiv cele care au adoptat sistemul certificatelor digitale precum şi cele de pe “lista albă” actualizată a Comisiei Europene);

2. Eliminarea condiţiilor suplimentare privind testarea în cazul persoanelor imunizate (prin vaccinare cu schema completă ori prin recuperare post-infectare) rezidente în statele Uniunii Europene ori în statele şi teritoriile ce se regăsesc în listele menţionate mai sus;

3. Testarea de tip PCR în celelalte situaţii, la destinaţie în 24 ore pentru rezidenţi, respectiv la locul originii pentru nerezidenţi. Mai exact, cetăţenii români (rezidenţi) neimunizati ori care sosesc din destinaţii din afara arealului geografic pentru care funcţionează principiile certificatului verde, vor fi obligati să se testeze în termen de 24  ore  de  la  intrarea  în  ţară  şi  să  încarce  rezultatul   în  platforma  PLF iar nerezidenţii care doresc să călătorească în România şi nu sunt imunizaţi vor fi obligaţi să prezinte rezultatul negativ al unui test PCR la intrarea în ţară (eventual, ar putea chiar să îl încarce în platforma electronică ce generează “passenger’s location form” PLF). În aceste situaţii, în cazul unui eventual rezultat pozitiv, cetăţenii români se vor carantina în propria ţară iar nerezidenţii nu vor mai efectua călătoria, rămânând izolaţi în ţara de rezidenţă. Ca efect al acestei măsuri, dispare teama de riscurile unei izolări într-o ţară străină şi scad semnificativ cazurile de carantinări (ce necesită  supraveghere  din  partea  autorităţilor)  şi  de  concedii medicale (ce necesită efort financiar din partea angajatorilor şi apoi a Statului);

4. Instituirea obligativităţii  prezentării  formularului  de  localizare  (PLF)  la  intrarea  în  ţară  şi eliminarea opţiunii de completare în termen de 24 de ore de la sosire. S-a văzut pe parcursul celor 45 zile de la implementare că opţiunea de completare ulterioară nu a adus decât un şir nesfârşit de amenzi care, în cea mai mare parte, vor rămâne neachitate (întrucât vorbim fie de nerezidenţi, fie de persoane greu de executat silit) iar o parte din ele vor inunda instanţele de judecată. Această măsură nu a adus nimic bun, ci doar eforturi inutile de urmărire, de emitere a unor acte de sancţionare, urmărire a încasării, pregatirea apărărilor în instanţă etc. Iar scopul introducerii acelei aplicaţii a fost cu siguranţă altul decât eventuala aducere a unor venituri suplimentare la buget, a căror costuri uneori le depăşeste.

Ultimele Articole