2011: Anul Fondului Proprietatea

„O creatură financiară unică în lume“, „un fel de SIF la început de drum“, „o idee genială venită de la americani“. Sunt doar câteva din sintagmele pe care brokerii şi investitorii la bursă le folosesc atunci când vorbesc de Fondul Proprietatea (FP). „Creatura“ este opera din 2005 a statului român care a decis atunci să‑i despăgubească pe foştii proprietari ale căror imobile au fost confiscate în perioada comunismului prin acţiuni la acest fond. Şi după cinci ani de aşteptare imposibilul se va produce: listarea la bursă a FP va avea loc nici mai devreme, nici mai târziu de marţi, 25 ianuarie 2010. Ce semnificaţie are acest eveniment?

„Fondul Proprietatea este o miză imensă. Este în joc viitorul bursei din România pentru că vor veni bani care vor electriza piaţa“, spune Aurel Beşliu, investitor pe piaţa de capital din România, care este pregătit să cumpere acţiuni FP în valoare de 500.000 de euro. Dar va face acest lucru numai dacă preţul va fi unul atractiv, iar din punctul său de vedere, de cumpărător, un preţ bun ar fi undeva la 35–45 de bani pe acţiune – adică destul de mic având în vedere că valoarea nominală a unei acţiuni este de 1 RON.

Dimpotrivă, cei care au deja acţiuni FP şi vor să le vândă de marţi încolo prin intermediul bursei îşi doresc un preţ cât mai mare. Şi unii, şi alţii fac pronosticuri şi calcule, dar nimeni nu ştie cât va fi preţul, pentru că, evident, acesta depinde de cerere şi ofertă. Totuşi, nu preţul e cel mai important, ci faptul că Fondul Proprietatea este prima mare listare la Bursa de Valori Bucureşti de la listarea Transgaz din 2007. Cu o valoare de 3,71 miliarde de euro, Fondul Proprietatea ar fi a doua mare companie de la BVB, după OMV Petrom, care are o capitalizare de piaţă de circa 4,7 miliarde de euro. Fondul Proprietatea are însă capacitatea să atragă mult mai mulţi bani datorită free float‑ului mult mai mare.

Dacă în cazul Petrom acţiunile care se tranzacţionează în mod curent pe bursă (free float) reprezintă 8,24% din total capital, la FP acest indice este de circa 60% şi va tot creşte pe măsură ce statul român, prin Ministerul Finanţelor, îşi va diminua participaţia aflată acum la aproape 40%. Ca procedură, când o persoană câştigă în instanţă o proprietate, statul îi dă în schimb acţiuni FP diminuându‑şi participaţia la fond. Cum numărul cererilor de restituire este foarte mare, asta înseamnă că, într‑o perioadă relativ scurtă, doi‑trei ani, statul va ajunge să iasă din acţionariatul Fondului Proprietatea.

Până atunci însă efectul asupra bursei ar putea fi major, unii analişti estimând o dublare rapidă a volumului zilnic de tranzacţionare care acum este de trei‑patru milioane de euro – de‑a dreptul infim ca să atragă interesul marilor fonduri de acţiuni din Occident. Cât de mare este interesul pentru acest emitent? Andrei Ciubotaru, şeful departamentului de brokeraj al firmei Tradeville, declara recent pentru portalul wall‑street.ro că investitorii vând alte acţiuni pentru a face rost de capital în vederea cumpărării de acţiuni FP. „Avem investitori interesaţi să tranzacţioneze FP, dar nu putem da detalii din motive de confidenţialitate“, a spus şi Răzvan Paşol, directorul general al Intercapital Invest. „Nu văd să fie mari tranzacţii în primele zile pentru că investitorii vor aştepta cel puţin câteva luni să vadă care e situaţia“, mai spune Beşliu. Dar interesul pentru acţiunile FP nu vine numai din potenţialul de creştere a preţului, ci şi din dividende. Anul acesta, FP va distribui dividende de opt bani pe acţiune ceea ce la un preţ de 40 de bani pe ac­ţiune, înseamnă un randament de 20%, foarte ridicat pentru vremurile actuale.

Deşi din punct de vedere simbolic listarea FP are o importanţă majoră, din punct de vedere financiar nu aduce nimic nou în fond. „Listarea este una tehnică, nu este un IPO, adică nu are rolul de a atrage sume de bani de pe piaţă. Doar le dă participanţilor posibilitatea să vândă şi să cumpere acţiuni în mod transparent şi reglementat“, afirmă un broker. Acţiunile Fondului Proprietatea, mai precis titlurile de proprietate, s‑au tranzacţionat şi până acum, dar pe piaţa neargă sau gri. Potrivit unor surse, mulţi brokeri au speculat această situaţie nereglementată şi netransparentă câştigând sume importante. „Sunt brokeri în România care în ultimele luni au făcut averi mari din Fondul Proprietatea“, spune o sursă din piaţă.

Având nenumărate contacte, atât cu vânzători, cât şi cu potenţiali cumpărători, brokerii intermediau tranzacţii câştigând din diferenţa de preţ. „Să zicem că un broker cunoştea o persoană care dorea să vândă acţiuni FP la 46 de bani şi un potenţial cumpărător care era dispus să ofere 50 de bani pe acţiune. Brokerul lua un credit pe termen scurt cu care plătea cumpărătorului acţiunile la 46 de bani după care le vindea rapid cu 50, plătea creditul şi rămânea cu diferenţa“, detaliază o sursă familiară cu acest business care nu a dorit să fie nominalizată. „Acţiunile se vindeau ca în epoca de piatră“, povesteşte alt broker.

Practic, deţinătorii de certificate de proprietate dădeau anunţuri de vânzare la mica publicitate că vor să vândă. Vânzătorul şi cumpărătorul se întâlneau la Depozitarul Central (societatea care ţine evidenţa acţionarilor) unde semnau contractul de vânzare‑cumpărare în faţa unui avocat şi făceau schimbul, acţiuni contra bani cash. „Vă daţi seama dacă se vindeau acţiuni de 100.000 de euro câţi bani erau... veneau cu geamantanul“, spune aceeaşi sursă. În decembrie anul trecut, preţul unei acţiuni pe piaţa neagră era de 50 de bani. Alţi câştigători din această afacere sunt fondurile de investiţii străine care au cumpărat masiv acţiuni în 2008–2009 când preţul scăzuse la 10 bani şi care le vor vinde acum cu un preţ de patru sau cinci ori mai mare în condiţiile în care se aşteaptă ca preţul de deschidere să fie în jur de 50 de bani pe acţiune.

Citește mai departe despre ce va însemna Fondul Proprietatea în 2011 în ediția de luna aceasta a MONEY EXPRESS