Cele două complexuri energetice au urma să includă producători de energie şi cărbune, potrivit unui comunicat emis de minister.
„Cu această ocazie, cei doi oficiali au dezbătut aspecte referitoare la implicarea Fondului Proprietatea în activitatea companiilor din portofoliul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA), la care acesta deţine acţiuni”, se mai arată în comunicat.
De altfel, directorul Direcţiei de politici energetice din cadrul Ministerul Economiei, Alexandru Săndulescu, a declarat la începutul lunii aprilie că autorităţile caută soluţii alternative la cele două mari companii energetice care urmau să fie înfiinţate, Electra şi Hidroenergetica.
Potrivit acestuia, o soluţie viabilă ar fi crearea a două complexuri energetice, în cazul în care cei doi mari giganţi energetici nu vor fi înfiinţaţi până la sfârşitul acestui an. Primul complex energetic ar urma să fie bazat pe lignit, incluzând Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO), dar şi cele trei complexuri energetice din Oltenia (Turceni, Rovinari şi Craiova), iar cel de-al doilea ar viza zona de huilă şi ar putea fi alcătuit din Compania Naţională a Huilei (CNH) Petroşani şi termocentralele Deva şi Paroşeni.
„Unul din complexuri ar fi pe lignit şi celălalt pe huilă, ca proiect intermediar pentru crearea celor două companii. Ele urmează să fie şi prezentate Fondului Monetar Internaţional (FMI), ca soluţie alternativă la cele doupă companii, dar această decizie se va lua în situaţia în care cele două companii nu vor fi înfiinţate până la sfârşitul anului. Este nevoie, de asemenea, şi de o nouă Hotărâre de Guvern care să prevadă acest lucru”, a declarat Alexandru Săndulescu, la acea dată.
În ceea ce priveşte societăţile Nuclearelectrica şi Hidroelectrica, încă nu s-a decis ce se va întâmpla cu ele, „rămâne să vedem, soluţia unui IPO (Initial Public Offering, n.r.) este echitabilă”.
„Tot ca restructurare a sectorului, din Termoelectrica urmează să separăm partea viabilă, pentru că sunt nişte filiale care produc energie eletrică şi termică pentru oraşe. Acestea nu ar trebui să fie aduse în stare de faliment şi închise. Planurile sunt să extragem partea viabilă şi să ducem societăţile la bara ministerului”, a spus atunci oficialul MECMA.
Săndulescu a precizat că se aşteaptă aprobarea conducerii ministerului pentru acest proces.
Electra SA ar fi urmat să fie formată din complexurile energetic Turceni, Rovinari şi Craiova, Nuclearelectrica, SH Râmnicu Vâlcea, SH Sibiu, SH Târgu Jiu, sucursale (fără personalitate juridică) din structura Hidroelectrica, filiala Hidroserv Râmnicu Vâlcea, din structura Hidroelectrica, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO).
Hidroenergetica va fi alcătuită din Electrocentrale Deva, Electrocentrale Bucureşti, sucursale din structura Termoelectrica (S.E. Paroşeni şi Termoserv Paroşeni), sucursale din structura Hidroelectrica (SH Bistriţa,SH Buzău, SH Cluj, SH Curtea de Argeş, SH Haţeg, SH Porţile de Fier, SH Oradea, SH Sebeş şi SH Slatina), filiale ale Hidroelectrica (Hidroserv Bistriţa, Hidroserv Slatina, Hidroserv Porţile de Fier, Hidroserv Curtea de Argeş, Hidroserv Sebeş, Hidroserv Haţeg şi Hidroserv Cluj), parte din Compania Naţională a Huilei după restructurare.
Termenul de punere în funcţiune al celor două mari companii a fost iniţial anunţat pentru 1 iulie 2010. Recent, Tudor Şerban, consilier personal al ministrului Economiei, Ion Ariton, declara că este posibil ca cei doi giganţi energetici să nu mai fie înfiinţaţi, având în vedere că acest proiect a fost amânat de mai multe ori.