Așa arată RECTIFICAREA lui Cîțu, cu toate tăierile sale

0
Așa arată RECTIFICAREA lui Cîțu, cu toate tăierile sale

Deficitul bugetar în acest an va fi de 4,3%, comparativ cu 2,7% stabilit de Guvernul PSD. Ministerele care primesc bani în plus vor fi Ministerul Justiției, plus 3,9 miliarde lei; Ministerul Sănătății, plus 2,8 miliarde lei; Ministerul Dezvoltării, plus 1,7 miliarde lei; Ministerul Finanțelor, plus 388 milioane lei; Ministerul pentru Mediul de Afaceri, plus 299 milioane lei. Ministerele care pierd bani: Ministerul Educației, minus 2 miliarde lei (economii la proiecte cu finanțare externă nerambursabilă); Ministerul de Interne, minus 1,1 miliarde lei (diminuarea propusă de către minister este în principal de la proiecte cu finanțare externă nerambursabilă); Ministerul Transporturilor, minus 1 miliard de lei; Ministerul Agriculturii, minus un miliard de lei; Ministerul Fondurilor Europene, minus 300 milioane de lei; SGG, minus 227 milioane lei; Ministerul Comunicațiilor, minus 110 milioane.

 

Modificarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului general consolidat pe anul 2019:

Veniturile bugetului general consolidat se diminuează, pe sold, cu suma de 18.356,9 milioane lei, din care 10.488,2 milioane lei influențe ale veniturilor din economia internă și 7.868,7 milioane lei influențe din venituri din fonduri externe nerambursabile.

Cheltuielile bugetului general consolidat se diminuează, pe sold, cu suma de 2.090,6 milioane lei, iar deficitul bugetului general consolidat în termeni cash se majorează cu suma de 16.266,3 milioane lei. Deficitul bugetar estimat pe anul 2019  reprezintă 4,3% din PIB.

 

Modificarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat pe anul 2019:

Veniturile bugetului de stat pe anul 2019, se diminuează, pe sold, cu suma de 14.522,3 milioane lei.

Influențele se reflectă, în principal, pe următoarele categorii de venituri:

  • Impozit pe profit: -349,0 milioane lei. Influența negativă se datorează evoluției încasărilor din impozitul pe profit al agenților economici, care a înregistrat o decelerare a creșterii în ultimele luni (de la 11% în primele șapte luni ale anului la 2% în ultimele 3 luni). Impozitul pe profit al băncilor comerciale are o contribuție pozitivă înregistrând o creștere de 77% în primele zece luni ale anului comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
  • Alte impozite pe profit, venit și câștiguri din capital de la persoane juridice: -446,8 milioane lei. Influența este aferentă impozitului pe venitul microîntreprinderilor, în condițiile suplimentării programului anual cu 500 milioane lei (reprezentând venituri suplimentare din îmbunătățirea colectării).
  • Impozit pe venit : -524,5 milioane lei. Influența se datorează în principal diferenței dintre indicatorii realizați ai pieței forței de muncă 14,8% ( ianuarie-septembrie 2019/2018 efectivul salariaților din economie a crescut cu 1,1% iar câștigul salarial mediu brut a crescut cu 13,6%) și estimarea inițială de 18,6% de la elaborarea proiecției veniturilor din cadrul legii bugetare anuale.
  • Alte impozite pe profit, venit și câștiguri din capital de la persoane fizice: +108,6 milioane lei ca urmare a încasărilor adiționale aferente impozitului pe veniturile realizate de persoanele nerezidente;
  • Taxa pe valoarea adăugată: -3.444,6 milioane lei, în principal ca urmare a nerealizării veniturilor suplimentare din îmbunătățirea colectării, inclusiv efectele măsurii de restructurare financiară. Totodată, comparativ cu ultimele două luni ale anului 2018, se are în vedere accelerarea procesului de rambursare TVA restante către companii, măsură ce are în vedere asigurarea deblocării fluxurilor de numerar, reintroducerea banilor în circuitul economic și diminuarea riscului generării de sarcini suplimentare pe seama operatorilor economici din lanțurile de tranzacționare, precum și respectarea principiului neutralității fiscale;
  • Accize: -373,9 milioane lei, ca urmare a nerealizării veniturilor suplimentare din reducerea evaziunii fiscale (500 milioane lei);
  • Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități: -464,1 milioane lei, ca urmare a neaprobării în anul 2019 a calendarului licitației privind vânzarea licențelor de tip 5G (-2.400,0 milioane lei);
  • Contribuții de asigurări sociale: -211,4 milioane lei, ca urmare a evoluției încasărilor contribuției asiguratorie în muncă și a contribuției individuale la bugetul de stat datorată de personalul reglementat prin Legea privind pensiile militare de stat nr.223/2015, cu modificările și completările ulterioare;
  • Venituri nefiscale: -1.016,7 milioane lei, în condițiile menținerii programului de încasare, până la sfârșitul anului, a veniturilor din dividende de la societăți și companii naționale precum și de la regii autonome reglementate prin OUG nr.114/2018. Influența negativă se datorează evoluției încasărilor și a nerealizării încasării veniturilor suplimentare din valorificarea bunurilor confiscate (650 milioane lei);
  • Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014-2020: -4.494,1 milioane lei având în vedere gradul redus de execuție a cheltuielilor aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile pe primele 10 luni ale anului 2019;
  • Alte sume primite de la UE pentru programe operaționale finanțate în cadrul obiectivului convergență: -1.800,0 milioane lei, sume cheltuite de la bugetul de stat în perioada 2014-2019 din Programul Național de Dezvoltare Locală prin Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și care urmau să fie solicitate Comisiei Europene spre rambursare în cadrul Programului Operațional Infrastructura Mare (POIM), prin aplicarea mecanismului privind abordarea retrospectivă a cheltuielilor. Etapele pentru punerea în aplicare a acestui mecanism nu pot fi parcurse până la sfârșitul anului 2019, ceea ce are ca efect neîncasarea sumei de 1.800 milioane lei estimată la prima rectificare până la sfârșitul acestui an.

 

Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2019, se majorează, pe sold, cu suma de 3.450,8 milioane lei.

Influențele pe principalele naturi de cheltuieli ale bugetului de stat se prezintă astfel:

  • Cheltuielile de personal se diminuează cu 75,1 milioane lei;
  • Cheltuielile cu bunuri şi servicii se diminuează cu 4,1 milioane lei;
  • Cheltuielile cu dobânzile se diminuează cu 449,5 milioane lei, în principal datorită condițiilor favorabile de pe piețele financiare interne și externe pe parcursul anului 2019 care au creat condițiile ca emisiunile de titluri de stat să fie redeschise la randamente mai reduse comparativ cu cuponul emisiunii. Astfel, au fost încasate prime mai mari de emisiune care s-au reflectat în diminuarea cheltuielilor cu dobânzile estimate inițial pentru anul 2019.
  • Cheltuielile cu subvențiile se diminuează cu 144,4 milioane lei;
  • Transferurile între unități ale administrației publice se majorează cu 521,2 milioane lei, în principal, pentru echilibrarea bugetului de asigurări sociale de stat și bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, precum și 1.800 milioane lei sume alocate pentru proiectele finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală;
  • Alte transferuri se majorează cu 590,3 milioane lei, în principal pentru finanțarea proiectelor din Programul pentru stimularea înființării întreprinderilor mici și mijlocii START-UP NATION România și pentru finalizarea proiectelor ISPA din domeniul transporturilor;
  • Cheltuielile cu asistența socială cresc cu 2.199,6 milioane lei, din care 2.000 milioane lei sunt alocate Ministerului Muncii și Justiției Sociale pentru plata până la finele anului a drepturilor de asistență socială (pensii, alocații de stat pentru copii, indemnizații persoane cu handicap, indemnizații pentru persoanele aflate în concediu pentru creșterea copilului etc);
  • Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 se diminuează cu 5.667,3 milioane lei, ca urmare a execuției pe primele zece luni ale anului precum și a estimărilor de plăți până la sfârșitul anului. Reducerea s-a realizat la propunerea ordonatorilor principali de credite;
  • Alte cheltuieli se majorează cu 301,0 milioane lei, în principal, pentru plata sumelor din titlurile de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare;
  • Fondurile de rezervă se majorează cu 650,0 milioane lei;
  • Cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă se diminuează cu 165,6 milioane lei;
  • Cheltuielile de capital scad cu 193,1 milioane lei;
  • Rambursări de credite externe și interne se diminuează cu 105,0 milioane lei.

Influențele pe principalii ordonatori de credite ai bugetului de stat se prezintă astfel:

1) din bugetul de stat, au fost suplimentate creditele bugetare astfel:

  • Ministerul Muncii și Justiției Sociale: +3.982,3 milioane lei per sold astfel:
  • majorarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului de asigurări sociale de stat cu 1.975,9 milioane lei ca urmare a:

-diminuării veniturilor curente ale sistemului public de pensii cu suma 1.423,6 milioane lei, datorată în principal încasărilor din contribuția de asigurări sociale datorate de asigurați și

-majorării cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat aferente sistemului public de pensii cu suma de 552,3 milioane lei, în principal pentru asigurarea plății integrale a drepturilor de pensii pe luna decembrie;

  • suplimentarea fondurilor destinate plății drepturilor de asistență socială până la finele anului (pensii, alocații de stat pentru copii, indemnizații persoane cu handicap, indemnizații pentru persoanele aflate în concediu pentru creșterea copilului etc.).
  • Ministerul Sănătății: +2.898,9 milioane lei per sold, astfel:
  • suplimentarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate cu 3.125,2 milioane lei;
  • diminuarea cheltuielilor bugetare ca urmare a gradului de execuție a cheltuielilor, precum și a necesarul estimat a se plăti până la finele anului; s-au identificat economii în principal la cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă (-97,0 milioane lei), proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (-73,5 milioane lei la propunerea ministerului), la alte transferuri (-27,8 milioane lei) și cheltuieli de personal (-28 milioane lei).
  • Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice: +1.763,7 milioane lei per sold. Se propune asigurarea suplimentară a 1.800 milioane lei pentru Programul Național de Dezvoltare Locală, precum și pentru derularea proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă (+10 milioane lei) și reduceri la alte naturi de cheltuieli în funcție de gradul de execuție și de necesarul de finanțare până la finalul anului al anumitor proiecte/programe. Astfel, s-au identificat economii în principal la transferuri între unități ale administrației publice (-45,3 milioane lei) și bunuri și servicii (-1 milion lei);
  • Ministerul Finanțelor Publice – Acțiuni Generale: +388,3 milioane lei, din care: -347 milioane lei Dobânzi, -129,7 milioane lei Subvenții – Susținerea exportului, a mediului de afaceri și a tranzacțiilor internaționale, +650 milioane lei la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, -50 milioane lei Plăți în contul creditelor garantate și/sau subîmprumutate, +15 milioane lei Contribuția României la bugetul UE și +250 milioane lei Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020.
  • Ministerul pentru Mediu de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat: +299,0 milioane lei per sold. Se propune asigurarea fondurilor necesare pentru derularea programelor de susținere a dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, respectiv a Programului pentru stimularea înființării întreprinderilor mici și mijlocii START-UP NATION România (+300 milioane lei). S-au identificat economii la cheltuieli de personal (-1 milion lei);
  • Ministerul Finanțelor Publice: +236,0 milioane lei per sold. Se propune asigurarea suplimentară a 279 milioane lei pentru plata sumelor din titlurile de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare. S-au identificat economii la proiecte cu finanțare externă nerambursabilă (-15 milioane lei la propunerea ministerului) și la cheltuieli de capital (-28 milioane lei);

 

2) s-au diminuat creditele bugetare ale ordonatorilor principali de credite, între care menționăm, în principal:

  • Ministerul Educației Naționale: -2.080,0 milioane lei, reprezentând în principal economii la proiecte cu finanțare externă nerambursabilă. Ministerul a propus reducerea sumelor alocate proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă.

Totodată, pentru învățământul universitar prin rectificare se propune majorarea veniturilor proprii  și a cheltuielilor din acestea  cu suma de 129 milioane lei, pentru cheltuieli de personal și pentru realizarea proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile.

  • Ministerul Afacerilor Interne: -1.187,8 milioane lei, per sold. Diminuarea propusă de către minister este în principal de la proiecte cu finanțare externă nerambursabilă avându-se în vedere gradul de execuție a cheltuielilor, precum și necesarul estimat a se plăti până la finele anului;
  • Ministerul Transporturilor: -1.084,2 milioane lei per sold. Propunerea de diminuare a cheltuielilor bugetare a avut în vedere gradul de execuție a cheltuielilor, precum și necesarul estimat a se plăti până la finele anului. S-au identificat economii în principal la proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (-1.300 milioane lei la propunerea ministerului), transferuri către instituții publice, pentru întreținerea infrastructurii feroviare și întreținerea și dezvoltarea infrastructurii rutiere (-200 milioane lei), proiectele de investiții finanțate din fonduri rambursabile (-57,4 milioane lei), cheltuieli de personal (-1,0 milioane lei), dobânzi (-2,6 milioane lei) și rambursări de credite (-5,0 milioane lei). S-au alocat fonduri pentru decontarea facilităților și gratuităților de care beneficiază diferite categorii sociale (185,4 milioane lei) și pentru finalizarea proiectelor ISPA;
  • Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: -1.065,9 milioane lei. Propunerea de diminuare a cheltuielilor bugetare a avut în vedere execuția cheltuielilor pe anul 2019 raportată la prevederile bugetare anuale. S-au identificat economii în principal la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014 – 2020 (- 950,0 milioane lei la propunerea ministerului), transferuri între unități ale administrației publice (-100,0 milioane lei), bunuri și servicii (-15,0 milioane lei), cheltuieli de capital (-2,3 milioane lei) și împrumuturi (-1 milion lei). S-au asigurat fonduri pentru cheltuielile de personal (2,46 milioane lei).
  • Ministerul Fondurilor Europene: -302,3 milioane lei, propunerea având în vedere gradul de execuție a cheltuielilor, precum și necesarul estimat a se plăti până la finele anului; s-au identificat economii în principal la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (-302,5 milioane lei la propunerea ministerului), cheltuieli cu bunurile și serviciile (-0,5 milioane lei) și alte transferuri (-0,53 milioane lei). S-au asigurat sume pentru plata drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești (+1,3 milioane lei).
  • Secretariatul General al Guvernului: -227,5 milioane lei, per sold, propunerea având în vedere gradul de execuție a cheltuielilor, precum și necesarul estimat a se plăti până la finele anului; s-au identificat economii, în principal, la rambursări de credite, la dobânzi, la cheltuieli cu bunurile și serviciile, la alte transferuri, la subvenții, la cheltuieli de capital și la cheltuieli de personal. În același timp s-au majorat cu 28 milioane lei alocațiile pentru susținerea cultelor religioase.
  • Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale: -110,9 milioane lei. Propunerea de diminuare a cheltuielilor bugetare a avut în vedere gradul de execuție, precum și necesarul de finanțare până la finele anului 2019. S-au identificat economii în principal la active nefinanciare (-110,2 milioane lei) și la cheltuieli de personal (-0,9 milioane lei). S-au asigurat fonduri pentru plata cotizațiilor la organismele internaționale (+0,2 milioane lei).

 

Prin prezentul proiect de ordonanță de urgență se propune diminuarea veniturilor bugetare rezultată din:

  • nerealizarea în totalitate veniturilor suplimentare din intensificarea acțiunilor de îmbunătățire a colectării și reducerii evaziunii fiscale incluse în programul anual, precum și datorită accelerării procesului de rambursare TVA restante către companii. Menționăm că în bugetul inițial în cadrul proiecției veniturilor au fost estimate încasări suplimentare de 7 miliarde lei, din care 6 miliarde lei reprezintă TVA și accize 1 miliard lei;
  • neconcretizarea în anul 2019 a încasărilor din vânzarea licențelor de tip 5G (prin neaprobarea în anul 2019 a calendarului licitației) și lipsa efectelor de runda a doua generate în economie de aplicarea mecanismului de restructurare a obligațiilor bugetare instituit de Ordonanța Guvernului nr.6/2019 privind instituirea unor facilități fiscal;
  • neîncasarea sumelor primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014-2020 având în vedere gradul redus de execuție a cheltuielilor aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile pe primele 10 luni ale anului 2019;
  • neîncasarea sumei de 1.800 milioane lei estimată la prima rectificare până la sfârșitul acestui an reprezentând proiecte finanțate din Programul Național de Dezvoltare Locală prin Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și care urmau să fie solicitate Comisiei Europene spre rambursare în cadrul Programului Operațional Infrastructura Mare (POIM), prin aplicarea mecanismului privind abordarea retrospectivă a cheltuielilor.
  • menținerea programului inițial al veniturilor din dividende de la societăți și companii naționale precum și de la regii autonome.

 

Bugetul instituțiilor/activităților finanțate integral şi/sau parțial din venituri proprii se majorează atât la venituri cât și la cheltuieli cu suma de 876,6 milioane lei.

 

Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate se majorează la venituri cu suma de 1.913,8 milioane lei, la cheltuieli se majorează  cu suma de 2.032,7 milioane lei, iar deficitul se diminuează cu 118,9 milioane lei.

Influențele pe naturi de cheltuieli ale bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate se prezintă astfel:

– Cheltuielile de personal se suplimentează cu 19,7 milioane lei pentru asigurarea drepturilor salariale pentru personalul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și caselor de asigurări de sănătate;

– Cheltuielile cu bunurile și serviciile se suplimentează cu suma de 400 milioane lei pentru medicamente cu și fără contribuție personală;

– Transferurile între unități ale administrației publice se suplimentează cu 813 milioane lei pentru asigurarea fondurilor necesare plății majorărilor salariale ale personalului din unitățile sanitare publice;

 

– Cheltuielile cu asistența socială se suplimentează cu 800 milioane lei pentru asigurarea plății indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale.

Veniturile din contribuțiile de asigurări sociale de sănătate, se diminuează cu 1.352,7 milioane lei. Influența se datorează efectului generat de indicatorii realizați ai pieței forței de muncă de 14,8% (în perioada ianuarie-septembrie 2019/2018, efectivul salariaților din economie a crescut cu 1,1% iar câștigul salarial mediu brut a crescut cu 13,6%) față de estimarea inițială de 18,6% avută în vedere la elaborarea proiecției veniturilor din cadrul legii bugetare, precum și extinderea facilității acordate salariaților din domeniul construcțiilor prin adăugarea unor noi activități.

Prin proiectul de act normativ se modifică art.20 alin.(6) din Ordonanța Guvernului nr.12/2019 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2019. Modificarea este necesară pentru includerea în categoria sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrare în limita cărora se face regularizarea atât a sumelor repartizate prin Legea bugetului de stat pe anul 2019, nr.50/2019, cât și prin Ordonanța Guvernului nr.12/2019 și prin Hotărârea Guvernului nr.752/2019 privind repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale conform art. 20 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 12/2019 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2019.

 

De asemenea, se propune abrogarea prevederilor art.20 alin.(7) din Ordonanța Guvernului nr.12/2019 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2019 referitoare la regularizarea, din excedent, a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale cu scopul de a asigura fondurile necesare unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale pentru continuarea lucrărilor de investiții începute în anul 2019 și pentru acoperirea eventualelor decalaje apărute în prima parte a anului 2020 între veniturile și cheltuielile bugetelor locale.

 

Totodată, prin proiectul de act normativ se propune ca sumele din fondul la dispoziția consiliului județean încasate și nerepartizate unităților administrativ-teritoriale să se constituie venituri definitive ale bugetului de stat întrucât există situații în care Consiliul Județean refuză să repartizeze unităților administrativ-teritoriale fondul constituit la dispoziția sa, potrivit legii. Astfel, a apărut necesitatea reglementării acestei situații, astfel încât conturile de disponibilități prin care se gestionează aceste sume să nu rămână cu sold la finele anului.

De asemenea, în vederea elaborării normelor de închidere a exercițiului financiar al anului 2019, s-a modificat alin.(17) al art.6 din Legea bugetului de stat pe anul 2019, în sensul introducerii datei de 10 decembrie ca termen până la care sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată destinate finanțării sistemului de protecție a copilului şi centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap precum și cele destinate finanțării drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizațiilor lunare, alocate unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale până la data publicării legii bugetului de stat pe anul 2019, se regularizează în cursul anului 2019 cu bugetul de stat.

Prin proiectul de act normativ se propune alocarea, prin redistribuire, a sumei de 2.279 mii lei pentru finanțarea drepturilor copiilor cu cerințe educaționale speciale care frecventează învățământul special, alocarea sumei de 3.484 mii lei pentru finanțarea drepturilor copiilor cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de masă, din care 1.325 mii lei prin redistribuire și 2.159 mii lei prin suplimentarea sumelor defalcate, precum și alocarea sumei de 447 mii lei pentru finanțarea drepturilor copiilor cu cerințe educaționale speciale care frecventează învățământul particular și cel confesional acreditate;

Prin proiectul de act normativ se reglementează și posibilitatea efectuării de redistribuiri de credite în cadrul anumitor naturi de cheltuieli în vederea bunei desfășurări a activității ordonatorilor principali de credite.

Deficitul bugetului general consolidat, în sumă absolută, crește de la 28.453,7 milioane lei la 44.720,0 milioane lei acesta reprezentând 4,3% din PIB.

 

Alte informații

Pentru ca proiectul de act normativ să poată fi aprobat este necesară derogarea de la prevederile art.12, alin.(1) lit.a), b) și c), art.24 și art.26 alin.(4) și (5) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr.69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare și ale art.2 alin.(1) și art.3 alin.(5)-(7) din Ordonanța de urgență a Guvernului pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019 nr.14/2019:

  • plafonul soldului primar al bugetului general consolidat este de -31.787,2 milioane lei;
  • plafonul soldului bugetului general consolidat, exprimat ca procent în produsul intern brut, este în anul 2019 de -4,3%;
  • pentru anul 2019 plafonul nominal al cheltuielilor totale, exclusiv asistența financiară din partea Uniunii Europene și a altor donatori, pentru bugetul general consolidat este de 344.160,0 milioane lei, pentru bugetul de stat este de 185.568,3 milioane lei, pentru bugetul general centralizat al unităților administrativ-teritoriale este de 79.407,6 milioane lei, pentru bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate este de 41.147,6 milioane lei și pentru bugetul instituțiilor/activităților finanțate integral și/sau parțial din venituri proprii este de 30.546,3 milioane lei;
  • plafonul nominal al soldului bugetului general consolidat este de -44.720,0 milioane lei și al bugetului de stat este de -54.295,4 milioane lei;
  • pentru anul 2019 plafonul nominal al cheltuielilor de personal din bugetul general centralizat al unităților administrativ-teritoriale este de 30.934,0 milioane lei și pentru bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate este de 302,7 milioane lei.

 

Angajarea la construcția bugetului inițial a unor cheltuieli bugetare pe baza unor venituri suplimentare cu un grad ridicat de incertitudine privind încasarea acestora pe parcursul exercițiului bugetar a condus la derapaje fiscale care au determinat majorarea deficitului bugetar pe anul 2019 la 4,3% din PIB, față de ținta de deficit inițială de 2,76% din PIB. Timpul scurt rămas până la sfârșitul anului nu face posibilă aplicarea de măsuri structurale care să conducă la menținerea țintei de deficit bugetar în limitele asumate inițial.