Președintele a primit joi la Palatul Cotroceni, o delegație formată din reprezentanți ai asociațiilor „Moldova Vrea Autostradă”, „Împreună pentru A8” și „Pro Infrastructura”.
Iohannis a evidențiat că, în pofida susținerii constante din partea Comisiei Europene și a disponibilității fondurilor europene necesare, nu există voință la nivel guvernamental pentru materializarea proiectului.
„Guvernul României a dovedit lipsă totală de implicare și viziune în privința acestei investiții, ca și a tuturor celorlalte mari proiecte de infrastructură”, susține șeful statului.
„Am fost la președinte din două motive: să-i îmnânăm un memoriu legat de acțiunile noastre pentru autostrada și de elementele tehnice ale autostrăzii. Al doilea motiv a fost să tragem un semnal de alarmă pe ideea că neconstruirea acestei autostrăzi care să lege regiunea Moldovei de Vest și să ajute la dezvoltarea ei poate fi considerată o problemă de siguranță națională care cade cumva în sfera Președinției, a CSAT. Președintele Iohannis și-a afirmat susținerea vizavi de demersurile noastre, știe foarte bine cum stau lucrurile legate de infrastructură în țara asta. A promis susținere pe mai departe, adică susținere publică și păstrarea temei pe agenda națională”, a declarat Dan Radu, jurnalist și vicepreședinte al asociației Moldova Vrea Autostradă.
Referitor la realizarea tronsonului de autostradă Iași–Târgu Neamț prin parteneriat public-privat, Iohannis a precizat că decizia este criticabilă atât la nivelul Comisiei Europene, cât și la nivelul altor structuri de specialitate de la nivel european, pentru că dovedește o deprioritizare a investiției.
În acest sens, vicepreședintele asociației Moldova Vrea Autostradă a afirmat: „Chestiunea cu parteneriatul public privat a apărut destul de recent. E vorba doar despre segmentul Iași-Târgu Neamț de 100 de km. Dacă nu se mai fac alte modificări, segmentul respectiv revine la MT. El a fost dus la Comisia de prognoză în ideea PPP. Noi suntem împotriva acestui lucru și sperăm ca făcând presiuni în continuare ei să abandoneze acest plan și să revină la fondurile europene care ne stau la dispoziție. De ce să dăm bani din bugetul propriu când putem folosi bani europeni? În altă ordine de idei PPP va duce automat la instaurarea unor taxe de autostradă, ceea ce ar fi unic în România. Celelalte autostrăzi sunt făcute din fonduri europene și bani de la bugetul statului”.
Comisia de transporturi din Camera Deputaţilor a dat, marţi, un vot favorabil pe proiectul de lege privind aprobarea investiției Autostrada Târgu Mureș-Iași. Opoziţia a acuzat Guvernul că nu doreşte să realizeze această investiţie, iar USR a propus mai multe amendamente care au fost preluate de toate partidele. Dacă trece şi de votul din plenul Camerei Deputaţilor, proiectul ajunge la promulgare, la președinte.
Potrivit unuia dintre amendamentele depuse în Comisia de transporturi din Camera Deputaților, termenul clar de începere este în 30 de zile de la adoptarea legii. Ministerul Transporturilor trebuie să facă licitațiile pentru studiile de fezabilitate și proiectul tehnic.
„Proiectul de lege se referă numai la autostrada A8, deci Ungheni-Iași-Târgu Mureș și termenul de 30 de zile este fezabil pentru că din discuțiile noastre cu cei de la CNAIR, ei au pregătit deja dosarele pentru a scoate la licitație studiul de fezabilitate pe tronsoanele respective. Din informațiile noastre data de lansare a licitației va fi 15 noiembrie”, a mai spus Dan Radu.
În ceea ce privește finanțare, amendamentele depuse propun: obligația de a aloca banii necesari în legea bugetului de stat pe fiecare an și finanțarea din fonduri europene fără PPP-uri fantasmagorice. Bani de la UE și pe actualul exercițiu și pe următorul.
„Am fost la discuții cu comisarul european Corina Crețu și ne-a spus ce a spus public în urmă cu două săptămâni: că lipsesc proiectele din partea Guvernului, că banii europeni sunt la dispoziție și din iunie ne-a spus că nu înțelege de ce Guvernul nu depune proiecte pentru accesarea fondurilor. Referitor la lipsa de implicare a Ministerului Transporturilor, poate fi descifrat ca un dispreț pur și simplu față de regiunea Moldovei, vizavi de patru milioane de oameni care așteaptă construirea infrastructurii pentru a se dezvolta. Alte explicații nu am refuzul lor de a se implica”, consideră vicepreședintele asociației.
„Încercăm să combatem și ideea că trebuie să existe un fel de prioritizare a infrastructurii în România și anume să se termine întâi anumite autostrăzi și apoi să se construiască în Moldova. Asta este o greșeală pentru că din momentul finalizării în Adreal sau în Sud și până la finalizarea autostrăzii din Moldova ar putea trece 10-15 ani, timp în care ecartul de dezvoltare ar putea crește”, a adăugat acesta.
Compania de Autostraăzi a decis pe 19 ianuarie să rezilieze contractul ce viza revizuirea studiului de fezabilitate pentru cei 96 km ai secțiunii Târgu Mureș- Ditrău, parte din autostradă până la Iași.