Strategia Programului de guvernare pentru domeniul “Transporturi și Infrastructură” este cresterea conectivitatii nationale intre polii de crestere economica ai Romaniei si a conectivitatii trans-europene pentru societate si mediul de afaceri,  avand ca obiectiv implementarea unui sistem de transport eficient economic, sustenabil, sigur, cu impact redus asupra mediului si se refera la dezvoltarea infrastructurii de transport de-a lungul retelei TEN-T si modernizarea si mentenanta infrastructurii de transport existente, se arată în programul de guvernare al PNL la capitolul transporturi. Sunt prevăzute trei autostrăzi noi, trei drumul expres și mai multe variante ocolitoare.

MASURI PREGATITOARE

Planificarea cheltuielilor obligatorii ce vor fi alocate in ordinea prioritatilor:

• cheltuielile de mentenanta pentru reteaua terestra de transport, rutiera si feroviara;
• accelerarea implementarii si finalizarea investitiilor in executie ;
• pregatirea proiectelor de mare infrastructura de transport, cu precadere a portofoliului de proiecte ce urmeaza sa fie incluse pe lista Programului Operational pentru Transporturi (POIM) in exercitiul bugetar al UE 2021-2027, in limitele prevazute de lege.

1. ACTIUNI:

I.1. Se va implementa un program accelerat de redresare și de stopare a declinului companiilor de stat din domeniul transporturilor, inclusiv prin măsuri precum privatizarea acestora

I.2. Se vor demara procedurile privind introducerea Bugetului multianual ca instrument de planificare si asigurare a fluxului de numerar (cash flow-lui) pentru investitiile in infrastructura, proiectul pilot vizand Ministerul Transporturilor.

1. PROIECTE ȘI PROGRAME

II.1 Realizarea programului de intretinere curenta si periodica, reparatii pentru reteaua terestra, rutiera si feroviara, inclusiv lucrarile de reparatii capitale, siguranta circulatiei, eliminarea punctelor negre la drumuri conform normativelor de intretinere pe baza managementului retelei prin PMS (pavement management system), pentru drumuri, si BMS (bridge management system), pentru poduri, si a restrictiilor de circulatie la calea ferata conform Instructiilor de constructie si intretinere a caii ferate.

II.2 Se va realiza accelerarea implementarii si finalizarea investitiilor in continuare in scopul dezvoltarii si modernizarii retelei terestre de transport si pentru cresterea absorbtiei de fonduri europene nerambursabile pentru exercitiul financiar 2014-2020:

Finalizarea proiectelor in executie:

Rutier:
Autostrada A1: Lugoj-Deva (Lot 3)
Autostrada A3: Bors-Nadaselu- secțiunile Biharia – Borș și Suplacu de Barcău- Chiribiș, Campia Turzii-Targu-Mures – lot Iernut-Chețani, Rasnov-Cristian
A7 : Centura Bacau
A10: Sebes-Turda – lot 1, de la intrarea pe autostradă de la Sebeș până la Pârâul Iovului
Accelerarea implementării proiectului Pod suspendat peste Dunăre la Brăila, proiect aflat în execuție.

Feroviar:
Reabilitare CF Coridorul IV feroviar (Axa prioritara 22): Frontiera – Curtici-Arad-km 614, km 614 – Simeria si Simeria – Sighisoara (testarea sistemului ERTMS 2).

II.3 Se va accelera pregatirea portofoliului de proiecte ce urmeaza sa fie incluse pe lista Programului Operational pentru Transporturi (POIM) in exercitiul bugetar al UE 2021-2027 in limitele prevazute de lege, cu prioritate a proiectelor de mare infrastructura de transport de reabilitare a caii ferate si a proiectelor de autostrazi si drumuri expres, eligibile pentru finantare din fondurile europene, FC si FEDR, pana la limita valorii de 200% fata de suma alocata (valoare suplimentara pentru semnare de contracte permisa de  legislatie). Astfel se vor intocmi Liste de proiecte de rezerva in limite rezonabile, la care se vor adauga proiecte in valoare de cca. 1 milliard de euro pentru CEF.

Proiecte noi de investitii:

1. RUTIER

A.1 Autostrazi: Sibiu-Pitesti; Tg. Mures-Iasi-Ungheni; Inel Bucuresti (Ao)

Mentiune: Autostrada Comarnic-Brasov in lungime de 58,0 km si costuri 997,75 mil. de euro (preturi 2014 MPGT) se va promova ca proiect pilot in PPP, prin dialog competitiv. Decizia se va lua doar daca vom obtine sprijinul Comisiei Europene si daca IFI (Institutiile Financiare Internationale), Banca Mondiala,  BEI si BERD vor fi de acord sa participe la finantarea proiectului. Se va utiliza Studiul de fezabilitate (SF) din 2015, pe un traseu si solutii tehnice moderne si prietenoase cu mediul ambiant (ex. tuneluri).

A.2 Drumuri expres: Craiova – Pitesti; Conexiunea Aeroportului H. Coanda – Autostrada A3; Lugoj – Craiova
Lista de rezerva drumuri expres: Constanta – Tulcea – Braila; Ploiesti-Buzau-Focsani-Bacau-Pascani-Suceava-Siret.

A.3 Variante ocolitoare (VO; Centuri ocolitoare): DNCB (Drumul National Centura Municipiului Bucuresti); VO Vaslui; VO Giurgiu; VO Sf. Gheorghe; VO Barlad; VO Timisoara; VO Zalau; VO Mangalia; VO Slobozia; VO Sighisoara; VO Bistrita; VO Vatra Dornei; VO Rm. Valcea; VO Miercurea Ciuc; VO Campulung Moldovenesc.

1. FEROVIAR

B.1 Liberalizarea transportului feroviar de calatori in contextul aplicarii celui de-al patrulea pachet feroviar prin transpunerea in legislația din Romania, în integralitate, a Regulamentului European si a Directivelor europene privind siguranta si interoperabilitatea.

B.2 Participarea la realizarea pe teritoriul Romaniei a liniei CF Constanta-Gdansk in cadrul Proiectului Via Carpatia, proiect prioritar din lista propusa de Forumul de afaceri “Initiativa celor trei Mari” de la Bucuresti, anul 2018.

B.3 Restabilirea trilateralei Romania-Ungaria-Austria la nivelul ministrilor de transport si reconfirmarea Declaratiei comune romano-ungare din 2007 si a sprijinului austriac pentru stabilirea oportunitatii realizarii Proiectului Liniei de mare viteza intre Viena-Budapesta-Bucuresti-Constanta cu ramura Bucuresti-Sofia, ca o prelungire a liniei Paris-Stuttgart-Munchen-Viena si pentru promovarea actiunilor stabilite in Memorandumul  din 2008  privind efectuarea studiilor de prefezabilitate si prezentarea proiectului Comisiei Europene pentru a fi inclus in lista de finantare pentru exercitiul financiar 2021-2027.

B.4 Analizarea oportunitatii promovarii Proiectului “Inelul feroviar al Municipiului Bucuresti”, dezvoltat ca un sector feroviar periurban de tip “pendula – cadentat”, care ar putea sa fie o alternativa pentru transportul urban sustenabil, nepoluant; acest inel feroviar in zonele periferice ale capitalei, poate descongestiona traficul de calatori de tranzit din Bucuresti si poate fi o solutie pentru conexiunea metropolei cu localitatile limitrofe.

B.5 Reabilitarea caii ferate pe Axa prioritara 22 (Coridorul feroviar IV)

Lista proiectelor de modernizare a caii ferate, in ordinea punctajului din MPGT obtinut prin testarea cu Modelul National de Transport (MNT): Predeal-Brasov; Brasov-Sighisoara; Bucuresti-Aeroport H. Coanda.  

Lista statiilor CF propuse pentru modernizare in MPGT, in ordinea prioritatilor stabilite prin punctaj multicriterial:

Din fonduri europene nerambursabile FC: Timisoara Nord, Ploiesti Vest, Marasesti, Simeria, Ciulnita, Suceava Nord, Pascani, Adjud

Din fonduri europene nerambursabile FEDR: Tg. Jiu, Satu Mare, Baia Mare, Faurei, Petrosani, Jibou

Lista lucrarilor de investitii si actiuni obligatorii cu caracter de urgenta:

– Pod Gradistea (CF Bucuresti-Giurgiu Fr.)

– Centralizare electronica in statia CF Videle

– Modernizarea instalatiilor de centralizare electromagnetica pe sectia Siculeni-Adjud

– Lucrari de reabilitare pentru poduri, podete si tuneluri, etapizat

– Modernizare treceri la nivel cu calea ferata

1. Naval

Pentru o eficienta mai mare in asigurarea conditiilor de navigatie sunt necesare lucrari hidrotehnice complexe, proiecte ce trebuie pomovate in bugetul pe 2020, prioritizarea si bugetele aprobate fiind in functie de eficienta lor economica si impactul social:

-Imbunatatirea conditiilor de navigatie pe sectorul comun romano-bulgar al Dunarii (km. 845,5-km. 375);

-Realizarea lucrarilor specifice de aparari de maluri pe Canalul Sulina;

-Reabilitarea sistemului de colectare ape, protectii si consolidari maluri inalte pe Canalul Dunare-Marea Neagra;

-Reabilitare sistem de colectare ape, protectii si consolidari maluri inalte pe Canalul Dunare Poarta Alba-Midia Navodari.

Viziunea strategica pentru porturile din Romania este legata de reteaua de baza de porturi care trebuie sa  deserveasca transportul naval cu infrastructura sigura, echipamente si practici logistice moderne si eficiente pentru a furniza acces permanent pentru toti utilizatorii cailor navigabile.

Lista proiecte:

– interventii de imbunatatire si modernizare a porturilor propusa de MPGT: Constanta, Galati, Braila;

– întărirea rolului de port regional pentru Portul Constanța și transformarea lui într-un important centru de tranzit, oferind cea mai scurtă alternativă de transport către Centrul Europei;

– dezvoltarea Portului Constanța, efectuarea lucrărilor de dragaj necesare și modernizarea infrastructurii portuare prin creșterea adâncimii în bazinele portuare pentru a permite accesul în port a navelor de mare capacitate și, totodată, pentru a crește siguranța navigației în Portul Constanța;

– accelerarea implementării proiectelor deja finanțate prin fonduri europene și obținerea finanțării pentru MOL III din fonduri europene, în scopul transformării Portului Constanța într-un centru regional de distribuție- lider pentru zonă;

– imbunatatirea sigurantei traficului naval prin achizitionarea de nave tehnice multifunctionale si echipamente specifice.

1. Aerian

În domeniul aerian un obiectiv prioritar îl reprezintă modernizarea aeroporturilor din: Bucuresti (Otopeni, Baneasa), Timisoara, Constanta;

Programul de modernizare a CN Aeroporturi Bucuresti:

Aeroportul International Henri Coanda din Bucuresti, potrivit clasificarii aeroporturilor, parte a sistemului de aeroporturi administrat de CN Aeroporturi Bucuresti, este singurul Aeroport International Major din Romania. Programul de modernizare cuprinde:

-realizarea unui terminal de pasageri cu o suprafata de min. 245.000 mp;

-reabilitarea si extinderea platformei de stationare cu min. 15.500 mp;

-modernizarea pistelor de decolare-aterizare;

-asigurarea compatibilitatii noilor investitii cu caile de rulare;

-asigurarea infrastructurii, echipamentelor si utilajelor de asistenta a navigatiei, securitate, siguranta  si a conectivitatii conform standardelor;

-asigurarea de facilitati cargo.

• Aeroportul International Bucuresti Baneasa-Aurel Vlaicu:

-modernizarea suprafetelor de miscare aeronave;

-modernizarea terminalului de pasageri;

-asigurarea de facilitati cargo.

TAROM

Tarom trebuie sa redevina o companie cu adevarat orientata spre client, oferind cele mai bune, mai sigure si mai originale servicii la nivel regional/international, pentru satisfactia atat a clientilor individuali, cat si a celor de tip corporate.

Avand in vedere pierderile inregistrate de companie in ultimii ani si pentru implementarea directiilor de actiune, este necesar un set de masuri care sa conduca la optimizarea costurilor, reducerea pierderilor si obtinerea veniturilor vizand, in principal:

– Efectuarea unor analize realiste asupra tuturor contractelor incheiate de companie, cu accent pe contractele de achizitie a aeronavelor in sistem leasing și asocierile companiei cu diferite societăți comerciale, precum si gasirea unor solutii legale care sa permita incetarea/rezilierea acelor contracte generatoare de pierderi mari;

1. Transportul multimodal

Romania intentioneaza sa indeplineasca recomandarile europene privind mutarea traficului de marfuri pe moduri sustenabile pana in anul 2030, si pentru aceasta este nevoie de interventii pentru incurajarea transportului multimodal (intermodal); in lipsa investitiilor in calea ferata si transportul maritim si fluvial, cresterea viitoare de transport va proveni exclusiv din dezvoltarea transportului rutier.

O retea nationala si extinsa de terminale multimodale este esentiala pentru ca industria logistica si transportul feroviar din Romania sa se modernizeze si sa fie competitive.

Cel mai important criteriu pentru prioritizarea terminalelor multimodale este usurinta cu care locatia unui terminal permite transferul intre modul rutier si feroviar si, de asemenea intre modul rutier , feroviar si transportul pe apa, cu accent pe aceste terminale tri-modale. Cel mai bun exemplu este implementarea şi finalizarea Proiectului Inelul Feroviar București în transportul intermodal de călători (CFR Călători, Metrorex și Societatea de Transport Bucuresti STB).

1. Transportul subteran

Dezvoltarea reţelei de metrou trebuie să fie corelată cu cerinţa unui transport integrat solicitat de nevoia de mobilitate atât a pasagerilor din Municipiul Bucureşti, cât şi a celor din judeţele limitrofe.

Lucrari in continuare:

• Magistrala M5, accelerarea lucrarilor pe Tronsonul Drumul Taberei – Eroilor.

Lucrari de investitii noi la metrou:

• Magistrala M5 Drumul Taberei-Pantelimon, urgentarea procedurilor pentru inceperea lucrarilor pe Secțiunea Eroilor– Universitate-Piata Iancului;
• Magistrala M6 București – Otopeni, 1 Mai-Aeroportul H Coanda.