Într-un raport publicat luni, Banca Mondială a prezentat estimările legate de evoluţia economiilor în curs de dezvoltare din lume până în 2011.

Pentru România, instituţia prevede o contracţie a economiei cu 4% în acest an, nivel identic celui estimat de Comisia Europeană şi BERD şi similar celui prognozat de FMI, şi o revenire pe creştere din 2010, an pentru care anticipează un uşor avans al PIB, de 0,5%. Pentru 2011, Banca Mondială estimează o creştere a economiei româneşti cu 2,5%.

În primul trimestru al acestui an, economia românească s-a contractat cu 6,2% faţă de acelaşi interval din 2008, potrivit datelor revizuite publicate de Institutul Naţional de Statistică, declinul fiind mai mare decât estimau experţii. De altfel, după publicarea datelor, FMI a dat de înţeles că ar putea revizui în scădere estimarea pentru evoluţia economiei româneşti din acest an, iar economiştii unor bănci internaţionale au publicat estimări revizuite în scădere pentru 2009, mergând până la o contracţie a PIB de 7,1%, în cazul ING Bank.

Din grupul de state est-europene şi din Asia Centrală cu care economia românească este comparată, doar ţările baltice, Rusia, Armenia şi Turcia ar urma să înregistreze recesiuni mai grave în acest an, potrivit proiecţiilor Băncii Mondiale.

În schimb, cinci state – Abania, Azerbaidjan, Georgia, Kârgâzstan şi Polonia – din această regiune extinsă vor înregistra şi în acest an creştere economică, chiar dacă într-un ritm mult atenuat, estimează Banca Mondială. Polonia ar urma să fie, potrivit BM, performera Europei Centrale, cu o creştere economică de 0,5% estimată pentru acest an, mai ales după uşorul avans al PIB raportat pentru primul trimestru.

Pe ansamblul regiunii Europei de Est şi Asiei Centrale, economia va scădea cu 4,7% în acest an, în timp ce, doar în Europa Centrală şi de Est, economia se va contracta cu 1,6% în 2009 şi va stagna în 2010, estimează instituţia.

În ceea ce priveşte evoluţia deficitului de cont curent, Banca Mondială se aşteaptă la o ajustare mai lentă decât cea anticipată de alte instituţii internaţionale şi de autorităţile române.

Astfel, dacă FMI şi guvernul de la Bucureşti se aşteaptă la o restrângere a deficitului extern la 7,5% din PIB în acest an, iar Comisia Europeană mizează pe o ajustare la 7,4% din PIB, Banca Mondială prevede o reducere mai lentă, la 8,4% din PIB în acest an, de la 12,4% din PIB în 2008, şi la 7,5% în 2010. În 2011, România va reîncepe să-şi majoreze deficitul extern, până la 8,7% din PIB, odată cu revenirea economiei, estimează BM.

În regiune, ajustarea deficitelor externe se va realiza în mod diferit, în funcţie şi de regimul de schimb valutar. Pentru statele cu regim de variaţie controlată a monedei, între care şi România, „o parte a ajustării se va realiza prin depreciere, dar cu preţul unor datorii mai mari pentru firmele private şi persoanele fizice cu împrumuturi denominate în monedă străină”, consideră experţii Băncii Mondiale, care se aşteaptă ca monedele mai multor ţări să se deprecieze şi mai mult în 2009.

În schimb, statele cu un curs de schimb rigid – statele baltice – sau consiliu monetar – Bulgaria – vor înregistra o ajustare a deficitului extern exclusiv printr-o contracţie severă a importurilor, şi, implicit, a cererii interne.

Banca Mondială avertizează că marele risc pentru statele din această zonă, inclusiv România, este dat de dependenţă accentuată de capitalurile străine din ultimii ani, spre deosebire de alte zone emergente, precum America Latină sau Asia de Est.

„De exemplu, Ungaria a înregistrat deficite gemene (de cont curent şi bugetar) mai mulţi ani, în timp ce România a acumulat niveluri înalte ale datoriei sectorului privat pentru a finanţa cererea internă în creştere puternică”, se spune în raport.

Instituţia financiară internaţională prevede că nevoile de finanţare externă vor rămâne mari şi în acest an, în contextul în care datoriile externe scadente în acest an însumează 283 miliarde dolari la nivelul regiunii, iar „golul” neacoperit de finanţare este de 102 miliarde dolari, sau 3,7% din PIB.

Cele mai vulnerabile state din regiune din acest punct de vedere sunt Belarus – unde datoria externă scadentă în 2009 depăşea în februarie 2009 de circa trei ori rezervele valutare -, Letonia (peste 2,5 ori) şi Bulgaria (datorii pe termen scurt uşor peste rezerve).

România este în „zona a doua” de risc, cu datorii externe pe termen scurt cuprinse între 50% şi 100% din rezervele valutare.

Totuşi, Banca Mondială menţionează că, până în prezent, rostogolirea datoriei pe termen scurt nu s-a dovedit a fi o problemă atât de mare cât se estima iniţial, parţial şi datorită discuţiilor purtate de autorităţile interne şi internaţionale cu băncile-mamă.

„Însă predominanţa băncilor deţinute de entităţi străine în Europa Centrală şi de Est (creditorii deţinuţi de entităţi străine cu sediul în principal în Austria, Grecia, Italia şi Suedia reprezintă 70% din activele bancare în mai multe state) pot expune ţările din regiune la o reducere severă a accesului la capital străin, dacă băncile-mamă din statele dezvoltate sunt forţate să-şi restrângă creditarea în regiune, în condiţiile în care încearcă să-şi îmbunătăţească propriile bilanţuri”, se menţionează în raport.

Banii FMI nu pot substitui reducerea fluxurilor externe de capitaluri private

Chiar dacă nouă state din regiune, între care şi România, au ajuns la acorduri de finanţare cu FMI în valoare de 55,8 miliarde dolari între septembrie 2008 şi mai 2009, Banca Mondială avertizează că „doar asistenţa internaţională nu poate substitui contracţia severă a fluxurilor de capitaluri private”.

Banca Mondială menţionează că cel mai vulnerabil grup de ţări din această zonă extinsă, respectiv Europa Centrală şi de Est, „a primit şocuri prin mai multe canale simultan”: declinul finanţării străine, creşterea costurilor la împrumuturile guvernamentale şi scăderea cererii la export. Statele exportatoare de materii prime, precum Rusia, Kazahstan sau Azerbaidjan, au fost lovite şi de scăderea preţurilor pe pieţele mondiale.

Toate statele din regiune au suferit o contracţie a producţiei industriale în primul trimestru din acest an – de 10% în Croaţia, 11% în Polonia, 12% în România, 18% în Bulgaria, 22% în Turcia şi 24% în Letonia.

Statele care dispun de industrii constructoare de maşini au suferit puternic şocul prăbuşirii cererii interne şi de pe marile pieţe occidentale: în Turcia, producţia auto a scăzut în primul trimestru cu 51% faţă de aceeaşi perioadă din 2008, iar în Polonia – cu 25%. În schimb, România a profitat, pe acest segment industrial, de sistemul de primă de casare din Germania, exporturile auto sporind cu 62% în primul trimestru, ceea ce a compensat scăderea cu 51% a vânzărilor de automobile pe piaţa internă, menţionează Banca Mondială.

Instituţia mai semnalează că, pentru statele în cazul cărora remiterile de la cetăţenii ce lucrează în alte state joacă un rol important în economie, există riscuri mari legate de reducerea acestora, în condiţiile în care mulţi muncitori sunt angajaţi în sectoarele din Europa cele mai lovite de criză, precum construcţiile sau agricultura.

De altfel, o temperare a remiterilor de la emigranţi s-a observat încă de anul trecut, când creşterea sumelor trimise în ţara de origine a încetinit la doar 5%, de la 21% în 2007.

Cele ma expuse din acest punct de vedere sunt unele economii mici şi subdezvoltate din fosta Uniune Sovietică, precum Tadjikistan, unde remiterile echivalau cu 47% din PIB în 2007, Kârgâzstan (28%) şi Moldova (34%). Anul trecut, 35% din populaţia Republicii Moldova locuia în familii ce primeau bani de la rude din străinătate.

România se numără şi ea printre statele unde remiterile de la cetăţenii din străinătate au o pondere relativ ridicată în economie, de 5% din PIB în 2007, nivel similar celui din Bulgaria, dar sub cel din Albania, de 10% din PIB.