DECLARAŢIILE PREŞEDINTELUI:
– Am avut astăzi o şedinţă CSAT. S-a discutat despre prezenta unor aeronave de lupta ale statelor NATO pe teritoriul României, prin rotaţie. Este vorba de aeronave care fac parte din sistemul integrat de aparare al NATO şi care alaturi de aviaţia româna vor asigura poliţia aeriană. Dincolo de avioanele de luptă, pe teritoriul ţării vor putea staţiona şi 200 de militari – piloţi, mecanici, personal de întreţinere.
– A fost adoptata aceasta hotărâre în CSAT, vom comunica la NATO aprobarea noastră.
– Un alt punct a fost legat de posibila participare ca stat coordonator în proiectul fondului NATO de sprijin pentru Ucraina in domeniul apararii cibernetice. Programul pe care dorim să ni-l asumăm e legat de apărarea cibernetica a Ucrainei.
– Am observat că foarte multi analişti militari, nemilitari, specialisti în fabricarea pâinii au facut prediciții asupra a ceea ce se va întâmpla pentru Romania la summitul NATO.
– România, ca toate statele membre, ţine cont de două documente fundamentale: CFE, armamentele convenţionale în Europa, nivelul pe care fiecare parte şi-l asumă, şi trebuie să ţinem cont dacă mai vrem sau nu să avem un parteneriat cu Federatia Rusă, NATO – Rusia. Aici e un punct de discutie, in acest documente statele NATO se angajeaza sa nu instaleze baze militare permanente mari la granita de est a NATO.
– Cu asta am răspuns celor care proroceau baze mari, permanente. Asta nu inseamna însă că România nu are nişte obiective. Suntem intr-un curs continuu de negocieri de două luni, şi aici se ocupa trei institutii: Preşedintia, Ministerul de Externe şi Ministerul Apărării.
– Nu s-a luat azi un mandat pentru că nu era posibil, de aceea nu am putut să fac vizita în Turcia la validarea mandatului preşedintelui Erdogan, aveam nişte convorbiri telefonice în acea perioada, a trebuit să rămân aici pentru că se discutau obiectivele noastre pentru NATO.
– Obiectivele noastre, generate în primul rand de evenimentele din Ucraina şi de ce a arătat preşedintele Putin în actiunea Rusiei, actiune care a ajuns la limite care frizeaza iraţionalul, atâta timp cât nu respectăm acordurile internationale, graniţele statelor, nu mai putem vorbi de rational, atunci intervine irationalul.
– România solicită generic consolidarea flancului estic al Aliantei, nu doar nord-estic, asta înseamnă şi introducerea României in sistemele permanente de alertă, de capabiltati de reacţie. În acest sens, dincolo de realizarea capabilitatilor pentru consolidarea intregului flanc estic, sunt modalitati diverse de a se atinge aceste obiective. Ppoate voi vorbi mai pe larg dupa summit.
– În acelaşi timp, solicităm creşterea nivelului de interoperabilitate a fortelor armate ale României cu ale altor state membre, forţele terestre, aeriene şi navale, cu accent deosebit a forţelor navale ale României cu fortele navale ale altor state membre, având în vedere forîa deosebita a flotei Rusiei de la Marea Neagră. Prezenţa acestei flote ne generează ingrijorări.
– Nu suntem dezinteresati, dimpotrivă, suntem interesaţi ca pe teritoriul României să existe structuri de comandă, nu la nivel mare, dar aceste structuri trebuie sa existe.
– Am dori ca acest summit să clarifice abordarea aliatilor când discutăm de un râzboi hibrid ca cel din estul Ucrainei, adică un stat care nu recunoaste îşi trimite forţe fără însemne, care coordoneaza ocuparea unui teritoriu, punerea sub control militar si politic, dar asta nu justifică aplicarea articolului 5.
– Punctul nostru de vedere e că fiecare stat trebuie să aibă capacitatea de a face faţă unor astfel de provocări, dar când asupra lui se fac presiuni cu armate regulate la graniţe, un sprijin direct pentru omuleţii verzi din Ucraina, atunci intervenţia NATO este obligatorie.
– Un stat mai mic nu poate face faţă unui razboi puternic generat de omuleţi verzi, să spunem, şi presiuni cu armate ostentativ masate la graniţă, şi care direct sau indirect constituie un sprijin major pentru insurgenta.
– Speram într-o definire şi intelegere a aplicarii art 5 intr-o astfel de situatie, e un nou tip de război care e de succes in statele slabe, unde coruptia afecteaza fibra functionarii institutiilor, care isi neglijeaza fortele armate si de securitate. In statele puternice vor reuşi niciodată.
– Asteptăm ca summitul să confirme progresele sistemului de apărare antiracheta al NATO. Deocamdată sistemul e în baza unei înţelegeri bilaterale România – SUA, radarul e in Turcia. Am vrea ca la acest summit să se reconfirme continuarea procesului privind scutul antiracheta. Asteptam de la summit consemnarea importanţei strategice a Mării Negre.
– În opinia Romaniei, urmare şi a evolutiilor din Ucraina, nu se mai poate evita sublinierea importantei strategice a Mării Negre, nu numai prin prisma cercului de foc generat de conflictele inghetate controlate de la Moscova. E clar că Marea Neagra e inconjurata de un cerc de conflicte îngheţate care pot fi acţionate pe rând sau toate odate de la Moscova. E nevoie de obligatia statelor NATO de a lua nota de importanta Marii Negre.
– Am dori ca Republica Moldova să fie introdusă pe lista beneficiarilor iniaţiativei de consolidare a capacitatilor de apărare. Nu înseamnă ca Moldova intră in NATO, dar armata Moldovei poate face exercitii comune cu statele membre.
