Centrele de date reprezintă deja aproximativ 3% din cererea de electricitate a Uniunii Europene, iar Bruxellesul pregătește trecerea de la simple obligații de raportare către o etapă în care ar putea introduce standarde minime de performanță și o schemă de etichetare pentru această infrastructură digitală cu consum ridicat de energie, potrivit unui nou raport eu-LISA.
Raportul eu-LISA prezintă centrele de date ca pe o componentă tot mai importantă a sistemului energetic european și subliniază că ponderea lor în consumul de electricitate este așteptată să crească, pe măsură ce serviciile cloud și aplicațiile bazate pe inteligență artificială se extind. Documentul argumentează că această evoluție transformă eficiența energetică a infrastructurii digitale într-o chestiune de politică publică, nu doar de management tehnic al centrelor de date.
Una dintre concluziile centrale ale raportului este că îmbunătățirea performanței energetice necesită o abordare holistică, la nivel de sistem. Documentul avertizează că optimizările izolate, precum îmbunătățirea serverelor sau a răcirii, nu sunt suficiente în sine și că organizațiile cu performanțe ridicate combină măsuri care privesc întregul lanț, de la echipamente IT și alimentare electrică până la răcire, sisteme de rezervă, monitorizare continuă și optimizare bazată pe date.
Raportul pune sub semnul întrebării și folosirea exclusivă a indicatorului PUE, power usage effectiveness, ca măsură dominantă a performanței energetice. Deși PUE rămâne principalul KPI pentru eficiența energetică și cel mai utilizat indicator în industrie și în raportarea europeană, documentul subliniază că acesta nu poate fi echivalat cu sustenabilitatea în ansamblu. Potrivit eu-LISA, evaluarea se mută către cadre cu mai mulți indicatori, care includ, pe lângă eficiența energetică a facilității, și ponderea energiei regenerabile, reutilizarea energiei și consumul de apă. În acest sens, raportul evidențiază patru metrici esențiale: PUE, REF, ERF și WUE.
Documentul oferă și o imagine mai concretă asupra consumului intern al unui centru de date. În exemplul analizat în raport, aproximativ 60% din electricitatea totală este consumată de echipamentele IT, precum servere, stocare și rețea, în timp ce circa 40% este utilizată de procesele facilității, inclusiv răcire, ventilație și alte sisteme auxiliare. Raportul adaugă că, într-un scenariu orientativ, doar aproximativ 15% din energia totală furnizată ajunge în final la calculul efectiv, ceea ce întărește argumentul pentru reducerea pierderilor din infrastructură și pentru optimizarea utilizării echipamentelor.
Pe partea de performanță, raportul arată că media anuală globală a PUE a fost de 1,54 în 2025, potrivit unui sondaj mondial al proprietarilor și operatorilor de centre de date. În Uniunea Europeană, pentru 2024, media PUE raportată a fost 1,36, iar majoritatea centrelor de date europene s-au situat în intervalul 1,1-2,0. Documentul notează și că hyperscalerii și marii furnizori de cloud afirmă că operează în intervalul 1,2-1,3, cifre considerate credibile, dar care nu sunt verificate independent în toate cazurile.
Raportul leagă direct această evoluție de noul cadru european de reglementare. Directiva privind eficiența energetică, intrată în vigoare în 2023 și aplicabilă integral după transpunere, impune obligații de raportare pentru proprietarii și operatorii de centre de date a căror infrastructură IT are o cerere electrică de cel puțin 500 kW. Raportarea include consumul total de energie, mixul energetic, cota de energie regenerabilă, consumul de apă pentru răcire, reutilizarea căldurii și indicatori precum PUE, WUE, REF și ERF. Aceste cerințe sunt detaliate în regulamentul delegat al Comisiei care stabilește prima fază a unei scheme comune de rating a UE pentru centrele de date și creează baza de date europeană de benchmarking.
Raportul merge însă mai departe și spune că aceste obligații de raportare reprezintă doar prima etapă. Pe baza contribuțiilor primite de la actorii din sector și după două cicluri de raportare, Comisia pregătește un pachet privind eficiența energetică a centrelor de date, care este așteptat să introducă standarde minime de performanță și o schemă de etichetare. Documentul arată că acest efort este susținut de cercetări privind dezvoltarea unor standarde de performanță care să poată fi aplicate consecvent la nivelul întregii Uniuni.
Pe dimensiunea climatică și de politică publică, raportul ancorează evoluția sectorului în Green Deal, European Climate Law, REPowerEU, Directiva privind performanța energetică a clădirilor și Directiva privind energia din surse regenerabile. Potrivit documentului, infrastructura centrelor de date este tratată din ce în ce mai mult ca parte a tranziției energetice și climatice europene, nu doar ca element tehnologic al economiei digitale. În plus, raportul amintește că raportarea de sustenabilitate pentru marii actori din sector este consolidată și prin CSRD și standardele ESRS.
Un capitol important este dedicat stadiului actual al practicilor. Un sondaj la scară mică realizat pentru raport în rândul unor organizații europene arată că operatorii care își administrează propriile centre de date înțeleg mai bine eficiența energetică și sunt mai activi în monitorizare, control, raportare și investiții pe termen lung. În schimb, organizațiile care gestionează doar operațiunile IT și folosesc infrastructura altor furnizori sunt mai puțin implicate în considerentele legate de eficiența energetică. Raportul notează că toate organizațiile chestionate urmăresc PUE, dar că diferențele rămân mari în zone precum apa, carbonul, sustenabilitatea pe ciclul de viață și integrarea obiectivelor de mediu în cultura de management.
Documentul identifică și o serie de direcții tehnologice și de cercetare. Între 2015 și 2027, raportul inventariază 21 de proiecte finanțate de UE în cadrul Horizon 2020 și Horizon Europe, cu o contribuție totală de 106 milioane de euro. Domeniile principale sunt optimizarea răcirii și a managementului termic, interconectările și fotonica pentru eficiență energetică, alimentarea eficientă și sistemele energetice locale, optimizarea arhitecturii hardware și orchestrarea sarcinilor de lucru între cloud și edge. Raportul scoate în evidență trei direcții de utilizare practică: generarea locală de energie cu emisii reduse, valorificarea căldurii reziduale și operarea mai eficientă a infrastructurii.
În materie de inovație, raportul examinează și tehnologii precum răcirea avansată, bateriile LFP, stocarea pe hidrogen, fuel cells și distribuția HVDC. Totuși, documentul adoptă o linie prudentă și spune că tehnologia singură nu este suficientă. Aceeași rezervă apare și în analiza utilizării inteligenței artificiale. Raportul arată că AI poate avea un rol promițător în monitorizare, întreținere predictivă, detectarea anomaliilor și ajustarea în timp real a răcirii și sarcinilor de lucru, însă avertizează că, în majoritatea cazurilor, soluțiile AI nu sunt încă suficient de mature pentru a fi considerate prima opțiune pentru optimizarea eficienței energetice. Documentul recomandă o abordare de tip „frugal AI”, bazată mai întâi pe date de bună calitate, metering standardizat și control operațional robust.
Raportul rezervă un spațiu amplu și comparației dintre centrele de date operate intern, colocare și cloud public. El notează că hyperscalerii au avantajul scalei, al utilizării ridicate a serverelor și al investițiilor timpurii în tehnologii noi, dar avertizează și asupra riscului de a evalua sustenabilitatea doar la nivelul facilității. Documentul dă exemplul Irlandei, unde concentrarea unor mari operatori a dus la o presiune semnificativă asupra rețelei electrice, cu un moratoriu asupra unor noi conexiuni impus în 2021 și cu centrele de date reprezentând 21,2% din cererea de electricitate în 2024, respectiv 88,2% din creșterea cererii de electricitate între 2015 și 2024. Raportul spune că acest tip de impact sistemic nu este întotdeauna reflectat în raportările de sustenabilitate ale hyperscalerilor.
Concluzia finală este că sustenabilitatea centrelor de date cere o schimbare strategică și culturală, nu doar ajustări tehnice. eu-LISA afirmă că organizațiile care vor trata eficiența energetică și sustenabilitatea ca obiective de guvernanță, cu monitorizare continuă, indicatori standardizați și decizii integrate pe întregul ciclu de viață, vor fi mai bine plasate pentru a răspunde atât obiectivelor climatice ale UE, cât și creșterii cererii de infrastructură digitală rezilientă.
