În multe cazuri mandatele sunt doar de câteva luni, lucru care practic anulează asumarea oricărei responsabilităţi în ceea ce priveşte implementarea unui plan pe termen lung. Numirile respectă logica de „guvernanţă corporativă“ patentată de România: contează mai mult background-ul politic, experienţa releventă în domeniu fiind cel mult opţională.
Astfel, de la administratori de spitale de ginecologie, foşti membri în Patronate de Bijuterii, bibliotecari, consilieri judeţeni, vedete TV sau ofiţeri în rezervă, toţi şi-au găsit un loc în structurile care ar trebui să supervizeze activitarea boardului executiv din marile companii energetice.
Cu această colecţie inedită de personaje, România, unul dintre cei mai mari producători de petrol şi gaze la nivel regional, stăpâna unui mix energetic de invidiat, nu a reuşit niciodată să se remarce dincolo de graniţe prin companii energetice puternice, interesele politice fiind întotdeauna mai importante decât interesele de business.
Articolul integral pe ZFCorporate