Cei 250.000 de protestari ieşiţi în Bucureşti nu vor fi mulţumiţi, dar noul Guvern al României trebuie felicitat“, scrie jurnalistul Nick Kochan, într-un articol – „Romania’s decriminalisation move is to be welcomed“ – pe bloggurile Financial Times, referindu-se la deciziile luate de Guvern în ceea ce priveşte domeniul Justiţiei. Mai exact, Kochan se referea la ordonanţa de modificare a legislaţiei penale prin ordonanţă de urgenţă şi trimiterea spre Parlament a unui proiect privind graţierea.
„Anunţul că ei plănuiesc să dezincrimineze anumite forme de abateri, să graţieze 3.000 de persoane condamnate pentru fapte minore şi să le dea drumul din închisori, nu doar că eliberează penitenciarele, dar sună ca un avertisment pentru zeloasa Direcţia Naţională Anticorupţie“, continuă Nick Kochan, jurnalist care cu doar două zile înainte de alegerile parlamentare susţinea că DNA şi SRI „nu sunt altceva decât versiunea modernă a Securităţii ceauşiste“.
Pe aceeaşi linie de interpretare, jurnalistul mai afirmă: „Măsura (n.r.-adică dezincriminarea unor anumite infracţiuni) permite Guvernului recent numit să-şi revizuiască modul de abordare al cinstei în funcţii publice“. Kochan a publicat, în trecut, tot pe blogul deschis pe Financial Times, mai multe articole în care îşi arăta aprecierea pentru fostul premier Victor Ponta.
Totodată, se precizează că Sorin Grindeanu ar putea avea o abordare radicală şi în ceea ce priveşte mediul de afaceri. „Companiile internaţionale – multe măcinată de corupţia larg răspândită – vor îndepărta companiile româneşti şi oficialii guvernamentali care nu reuşesc să joace după regulile corespunzătoare“, atrage atenţia Kochan
„UE nu este prea mulţumită de decizia de a ierta unele persoane care au condamnări pentru corupţie. Un oficial al Comisiei Europene a susţinut că noua măsură «ar putea afecta cadrul legal pentru corupţie şi rezultatele luptei împotriva corupţiei»”, continuă jurnalistul.
„Rezultatele DNA“
Totodată, Kochan a atras atenţia că după „anumite standarde“, DNA are „rezultate remarcabile“: 1.250 de persoane care au fost puse sub acuzare, iar printre oficialii anchetaţi de DNA un prim-ministru, cicni miniştri şi 21 de parlamentari. Însă, jurnalistul consideră că multe dintre condamnări „ridică semne de întrebare“, în condiţiile în care rata de condamnare este de 92%. „UE a a publicat recent un raport al Mecanismului de Coooperare şi Verificare, care evaluează starea instituţiilor judecătoreşti şi politice, indicarea problemelor referitoare la independenţa sistemului judiciar. Aparatul de control al UE a susţinut că păstrat instituţiile anticoruţie din România sub control pentru o revizuire ulterioară la sfârşitul anului“, scrie Kochan, care face însă o eroare. Mai precis, ultimul raport MCV critică atitudinea politicienilor faţă de lupta anticorupţie şi mai ales modul cum Parlamentul a făcut scut în faţa DNA când a fost cerută ridicarea de imunitate pentru diferiţi parlamentari sau permiterea reţinerii sau arestării pentru aleşi
„În plus faţă de un sistem judiciar compromis, gradul de cooperare între DNA şi SRI este o altă preocupare a organismelor internaţionale“, mai spune bloggerul Financial Times, care însă face o altă eroare referindu-se tot la ultimul raport MCV în care nu emenţionat un asemenea aspect, precum cel indicat de el.
În plus, Kochan citează un articol publicat în Henry Jackson Society, think thank care a susţinut prin mai multe demersuri cauza omului de afaceri Dan Adamescu, cel care fusese condamnat în dosarul Astra Asigurări, şi care critica sistemul judecătoresc din România.
Procurori versus KMGI
Nu în ultimul rând, Kochan vorbeşt şi de faptul că în încercarea de a face dreptate, anumite instituţii ale puterii judecătoreşti le fac probleme marilor companii. „Nebunia din jurul celui mai mare producător de energie din ţară, KMGI, producătorul de energie kazah este un alt caz. Compania a văzut cum i-a fost pus sechestru pe active în 2016, la câteva zile după cea a anunţat că a ajuns la o înţelegere cu o companie chineză. Acuzaţiile de corupţie au dus inevitabil la sechestrul pe active, de îndată ce Guvernul român a mers împotriva foştilor politicieni implicaţi în tranzacţii care au avut loc cu mult înainte ca firma kazahă să fie activă în România”, susţine Kochan.