Producția industrială a scăzut ușor, șomajul nu este o problemă pentru România, volumul activității din comerț și servicii se menține la un nivel robust, importurile surclasează exporturile, inflația e tot mai mare, leul e unul slab, iar ratele dobânzilor la creditele noi sunt  mai mari. Acestea sunt principalele informații prezentate de Banca Națională a României, în Buletinul din martie.

Producția industrială

În luna martie 2019, producția industrială a consemnat o scădere de 0,2 la sută în termeni anuali (spre deosebire de creșterea de 1,9 la sută în luna anterioară), pe seama încetinirii ritmului sectorului manufacturier și a adâncirii contracției în cel energetic. În industria prelucrătoare, dincolo de influența conjuncturală (lucrări de revizie derulate la unul dintre operatorii din industria de prelucrare a hidrocarburilor), atenuarea dinamicii anuale până la 1,2 la sută a fost rezultatul unei tendințe cvasigeneralizate în structură. Determinante în acest
sens au fost evoluțiile de la nivel european, regăsite mai ales în cazul ramurilor integrate în rețelele internaționale de producție, precum industria auto și cea a echipamentelor electrice, ale căror rate de creștere continuă însă să fie consistente. Au existat totuși și sectoare care au cunoscut o dinamizare a activității, notabile fiind industria altor mijloace de transport, în contextul finalizării unor comenzi aferente subsectorului naval, și industria fabricării materialelor de construcții, în corelație cu revigorarea construcțiilor de clădiri.

Perspectivele pe termen scurt se păstrează rezervate, indicatorul de încredere calculat de Direcția Generală Afaceri Economice și Financiare (DG ECFIN) aferent lunii aprilie situându-se în apropierea valoriilor medii din primul trimestru (0,5 puncte).

Șomajul

În luna martie, rata șomajului înregistrat s-a diminuat până la 3,1 la sută, iar cea calculată conform metodologiei BIM s-a menținut la 3,8 la sută (serii de date ajustate sezonier). Totodată, procesul de creare de locuri de muncă s-a restrâns ușor în trimestrul I 2019, similar intervalului precedent, rămânând totuși la valori ridicate. În aceste condiții, caracterul tensionat al pieței
muncii s-a păstrat și în trimestrul I 2019. Pentru perioada următoare, rezultatele Sondajului DG ECFIN indică stabilitatea recrutărilor în majoritatea sectoarelor, în timp ce în comerț se anticipează o extindere a schemelor de personal. Dinamica anuală a câștigului salarial mediu net pe economie a continuat să înregistreze un nivel consistent (13,7 la sută), în decelerare însă față de luna anterioară (-4,2 puncte procentuale), în bună măsură pe fondul manifestării unui efect de bază asociat majorărilor substanțiale acordate în luna martie 2018 în sectorul bugetar (pentru personalul din învățământ și sănătate).

Comerțul și serviciile

Volumul activității din comerț și servicii s-a menținut la un nivel robust, ritmul anual plasându-se în luna martie la circa 9 la sută, cu susținere din partea veniturilor populației. În structură, toate categoriile principale de bunuri au înregistrat rate înalte de creștere, mai alerte în cazul vânzărilor de mobilă și electrocasnice (de peste 20 la sută), în asociere cu intensificarea activității pe segmentul rezidențial. Încasările din serviciile de piață prestate populației au crescut cu 18,2 la sută față de aceeași perioadă a anului anterior, pe seama expansiunii segmentului HoReCa (dinamică anuală de peste 30 la sută). Cel mai probabil, activitatea acestui sector a fost impulsionată de tichetele de vacanță acordate salariaților din sectorul public, valoarea cumulată a acestora fiind aproape dublă în anul 2018 comparativ cu anul precedent.

Comerțul exterior

Conform datelor preliminare publicate de INS, în luna martie 2019 creșterea în termeni anuali a exporturilor de bunuri s-a plasat la doar 0,4 la sută, în condițiile în care majoritatea categoriilor de bunuri au consemnat dinamici modeste. Pe segmentul dominant al mașinilor, echipamentelor şi mijloacelor de transport, exporturile chiar s-au comprimat în termeni anuali, evoluție ce reflectă contribuția unui efect de bază nefavorabil în cazul vânzărilor de autoturisme (dinamizare puternică în anul anterior, odată cu lansarea pe piaţă a unor noi modele), dar cel mai probabil o traiectorie fragilă pe segmentul pieselor auto. Un parcurs similar au avut
exporturile de combustibili, dată fiind reducerea temporară de ofertă determinată de lucrările de revizie amintite. O temperare de ritm au înregistrat şi importurile de bunuri, dinamica anuală a acestora coborând până la 2,7 la sută, pe seama încetinirii achizițiilor de bunuri intermediare și a celor de capital. Deficitul comercial s-a situat la 1 227 milioane euro, marcând o deteriorare cu circa 16 la sută față de aceeași lună a anului anterior.

Prețul producției industriale

În luna martie, dinamica anuală a prețurilor producției industriale pentru piața internă a accelerat până la 6,7 la sută (+0,7 puncte procentuale față de intervalul anterior). Dominantă în acest sens a fost evoluția prețurilor pe segmentul bunurilor energetice (+1,5 puncte procentuale, până la 14,3 la sută), sub efectul continuării ascensiunii cotației țițeiului Brent și a deprecierii leului în raport cu dolarul SUA, la acești factori adăugându-se decizia autorității de profil de a majora tarifele de distribuție a energiei electrice începând cu 1 martie 2019. Celelalte mari grupe industriale au consemnat modificări de ritm mai moderate (între 0,1 și 0,4 puncte procentuale): variația prețurilor bunurilor intermediare și ale celor de capital a fost imprimată atât de deprecierea leului față de moneda europeană, cât și de redresarea cotațiilor
internaționale ale produselor energetice și metalelor, în timp ce mișcările ascendente de preț aferente bunurilor de consum (în special în industria ușoară) au fost antrenate de presiuni inflaționiste interne, caracteristice poziției ciclice a economiei.

Inflația

Rata anuală a inflației și-a continuat parcursul ascendent observat de la începutul anului, ajungând în luna martie 2019 la 4,03 la sută (+0,2 puncte procentuale față de valoarea din luna precedentă), peste limita superioară a intervalului de variație asociat țintei staționare (2,5 la sută ±1 punct procentual). Avansul s-a datorat exclusiv componentelor exogene, contribuții în acest sens revenind prețurilor volatile nealimentare, în contextul scumpirii combustibililor, și
prețurilor produselor din tutun, pe fondul modificărilor intervenite în regimul de accizare. În schimb, dinamica anuală a inflației de bază CORE2 ajustat (se calculează pe baza indicelui prețurilor de consum din care se exclud prețurile administrate și cele cu o volatilitate ridicată, precum legume, fructe, ouă, combustibili) s-a situat l un nivel similar perioadei anterioare (2,68 la sută), reflectând persistența presiunilor provenind din partea excedentului de cerere și majorarea consistentă a costurilor salariale.

Cursul de schimb

Cursul de schimb leu/euro a cunoscut la jumătatea lunii martie o nouă ascensiune mai fermă, pentru ca apoi să se cvasistabilizeze în imediata apropiere a vârfului atins în ianuarie . Evoluția a reflectat probabila creștere a preocupărilor investitorilor legate de fundamentele economice interne, dar și relativa amplificare a volatilității pe piețele financiare internaționale în ultima decadă a lunii. Survenită pe fondul intensificării semnalelor privind încetinirea economiei globale, aceasta din urmă a implicat inclusiv o apreciere a dolarului SUA în raport cu euro, fiind receptată și de cursurile de schimb ale celorlalte monede din regiune, care și-au inversat parcursul predominant descendent.

Ratele dobânzilor

Ratele dobânzilor practicate de instituțiile de credit în relația cu clienții nebancari au înregistrat variații în ambele sensuri în luna martie. Astfel, rata medie a dobânzii la creditele noi ale populației a consemnat o nouă creștere semnificativă (+0,30 puncte procentuale față de luna februarie, până la 8,90 la sută), pe seama majorării ratelor dobânzilor aferente ambelor categorii principale de împrumuturi, pentru consum, respectiv pentru locuințe, dar și a sporirii ponderii celor dintâi în fluxul adresat acestui segment. În schimb, randamentul mediu al depozitelor noi la termen ale persoanelor fizice a stagnat practic la 1,63 la sută – sub valorile
atinse în intervalul noiembrie-decembrie 2018. Pe segmentul societăților nefinanciare, rata dobânzii la creditele noi și-a temperat ascensiunea, aceasta ajungând la 6,28 la sută (+0,10 puncte procentuale), în timp ce randamentul mediu al depozitelor noi la termen s-a diminuat cu 0,40 puncte procentuale, la 2,09 la sută.