Tezaurul României trimis la Moscova în în urmă cu mai bine de 100 de ani și nerecuperat nici până astăzi, este una din problemele pe care oficialii BNR încearcă să rezolve.
BNR depune noi eforturi pentru recuperarea tezaurului din Moscova. Isărescu susține că există dovezi clare că obligația de returnare a fost recunoscută oficial de partea rusă
Mai precis 91 tone de aur, transportate cu trenul în 1916 și 1917, într-un moment geopolitic critic, când autoritățile au decis să pună valorile țării la adăpost în Rusia, aliatul de atunci. Decizia a fost luată cu garanții ferme, consfințite prin documente oficiale semnate de partea rusă, care promiteau protejarea și returnarea integrală a tezaurului. Totul s-a schimbat însă în ianuarie 1918, când noua putere înstalată la Moscova, cea bolșevică, a decis confiscarea întregii averi românești. De atunci, aurul nu a mai revenit niciodată în țară.
Guvernatorul Băncii Naționale susține că există dovezi clare că obligația de returnare a fost recunoscută oficial de partea rusă. Documentele, cu valoare de tratat internațional, confirmă fără echivoc că tezaurul a fost depus legal și trebuie restituit. Cu toate acestea, în mai bine de un secol, angajamentele nu au fost respectate.
După 1989, odată cu schimbarea regimului politic, au fost reluate discuțiile între cele două țări, fiind înființată o comisie comună româno-rusă. Activitatea acesteia a fost însă extrem de limitată, cu doar cinci întâlniri în două decenii, ultima având loc în 2019. Chiar și așa, un rezultat important a fost obținut- recunoașterea oficială a autenticității documentelor prezentate de România, care atestă depunerea tezaurului la Moscova /VIDEO.
În 1935 în România s-au reîntors câteva opere de artă și documente. Nici vorbă de aurul a cărui valoare la zi depășește 8 miliarde de euro
Pe lângă lingouri și monede, tezaurul includea și bunuri de mare valoare, precum bijuteriile Reginei Maria și alte obiecte de patrimoniu. În 1935, România a recuperat doar o mică parte simbolică –câteva opere de artă și documente– însă aurul nu a fost restituit. Astăzi, valoarea estimată a tezaurului depășește 8 miliarde de euro.
Banca Națională a României pregătește acum un nou demers oficial și urmează să înainteze autorităților un memorandum prin care propune o strategie diferită pentru recuperarea tezaurului. Starostele Băncii Naționale a României, Isărescu spune că fără implicarea fermă a statului și fără o abordare constantă, dincolo de interesele politice de moment, șansele de succes rămân reduse.
Potrivit BNR, „aurul aflat în Rusia de peste un secol rămâne în continuare o creanță neonorată de către moștenitorul de drept al depozitarului-garant”. Deși există protocoale și acorduri semnate care atestă obligația Moscovei de a returna valorile românești, nici Uniunea Sovietică și nici Federația Rusă de astăzi nu au respectat angajamentele.
