„Mă aştept ca pasul următor al BNR să fie de modificare a prognozei asupra inflaţiei de la 3,7% la cel puţin 4%”, a spus economistul şef al Băncii Comerciale Române (BCR), Lucian Anghel, pentru NewsIn. El a menţionat că i se pare mult mai greu de atins ţinta de inflaţie de 3,8% de la sfârşitul anului 2008, decât cea de 3,5% stabilită marţi pentru 2009.
Anghel a explicat că BNR a menţinut dobânda de politică monetară la 7% pe an, în încercarea de a tempera anumite presiuni inflaţioniste ce s-ar putea manifesta în 2008.
„Încă nu avem o nouă previziune asupra inflaţiei din acest an şi din 2008. Mă aştept ca banca centrală să îşi ajusteze în sus aşteptările asupra inflaţiei de la finalul lui 2007, mai ales că inflaţia din iunie a fost peste aşteptări, respectiv de 3,8%”, a spus şi Ciprian Dascălu, economist senior la ING Bank România, pentru NewsIn.
Ambii analişti au menţionat că ţinta de inflaţie din 2008 va fi mai greu de atins decât cea din 2009.
„Măsurile de politică monetară nu mai au impact asupra ţintei de inflaţie din acest an, ci asupra celei din anul următor, din cauza diferenţei de transmitere a acestora. Rezultatele inflaţionise şi dezinflaţioniste din prezent sunt rezultatul deciziilor din trecut. E greu de crezut că aceste decizii vor influenţa nivelul inflaţiei de la sfârşitul acestui an”, a mai spus Dascălu.
„Menţinerea dobânzii de politică monetară la 7% e un semnal foarte puternic de îngrijorare a băncii centrale şi probabil că anul acesta nici nu o va mai scădea, pentru că e posibil ca presiunile inflaţioniste să crească în viitor”, a declarat economistul şef al BCR.
Ciprian Dascălu a spus că se aştepta ca BNR să menţină dobânda de politică monetară la 7% şi că estimează că aceasta va fi menţinută la acest nivel până la sfârşitul anului. El a menţionat că ritmul de scădere a dobânzii cheie din ultimele luni a fost mai agresivă decât anticipa piaţa, cel mai probabil din cauza aprecierii peste aşteptări a monedei naţionale.
Anghel a atras atenţia că e interesant de văzut care va fi dobânda la care BNR va atrage în continuare lichidităţile din piaţa interbancară pentru că, acum trei săptămâni, când a început să atragă excesul de lichidităţi al băncilor în depozite cu scadenţa la două săptămâni, faţă de o lună cât era până atunci, banca centrală a modificat şi modul de aplicare a dobânzii. Banca centrală a încercat ca în acest fel să reducă diferenţa dintre dobânda practicată în România şi cea din zona euro pentru ca leul să fie tot mai neatractiv pentru nerezidenţi. „E posibil ca ecartul dintre rata dobânzii de politică monetară şi rata dobânzii de atragere efectivă a banilor din piaţa băncilor să crească în timp”, a mai spus Anghel.
„Ne aşteptăm ca BNR să nu sterilizeze, în continuare, toată lichiditatea din piaţă, în funcţie de evoluţia cursului de schimb”, a precizat Dascălu.
Reprezentanţii BNR şi-au manifestat în mai multe rânduri îngrijorarea faţă de ritmul de adâncire a deficitului de cont curent, ca urmare a creşterii prea mari a importurilor, comparativ cu capacitatea de export a României. Din acest motiv, piaţa a suspectat în ultima vreme BNR că încearcă să tempereze aprecierea leului prin diverse intervenţii în piaţa interbancară.
BNR a menţionat, marţi, că „perspectivele pe termen mediu sunt de continuare şi consolidare a procesului dezinflaţionist”, dar şi-a manifestat îngrijorarea cu privire la „presiunile induse de o creştere a veniturilor insuficient susţinută de sporuri de productivitate, de sporirea cheltuielilor guvernamentale, precum şi incertitudinile legate de atitudinea investitorilor faţă de pieţele emergente, calendarul ajustării preţurilor administrate şi evoluţia preţurilor produselor agricole în condiţii de secetă”, care „reclamă păstrarea unei atitudini prudente a politicii monetare”.
Tot în cadrul şedinţei de marţi, BNR a hotărât să majoreze dobânzile pentru facilitatea de depozit de la 1% la 2% pe an şi să scadă dobânda la facilitatea de credit de la 14% la 12% pe an. De asemenea, banca centrală a aprobat reducerea penalizărilor aplicabile băncilor ce nu îşi constituie la timp rezervele minime obligatorii, de la 21% la 18% pe an.
Băncile apelează la aceste facilităţi în special la sfârşitul perioadei de constituire a rezervelor minime obligatorii, dar modificările efectuate de banca centrală sunt mai mult de imagine şi vizează doar situaţii accidentale.
Dascălu a menţionat că diminuarea penalizărilor pentru deficitul de rezerve minime obligatorii e nesemnificativă pentru că băncile sunt destul de prudente în acest sens.
„Tocmai de aceea rezervele minime obligatorii reprezintă un instrument de politică monetară atât de puternic”, a subliniat Anghel.