„La nivelul Uniunii Europene, deja s-a luat decizia să se reanalizeze monitorizarea acestor centrale nucleare existente, să se facă aceste teste de stres, care înseamnă că trebuie să dovedească – şi aici va fi o monitozarea mai strictă – că centralele nucleare, în orice situaţie, sunt sigure. Şi vreau să vă spun cu toată responsabilitatea: centrala nucleară de la Cernavodă este sigură şi funcţionează pe alt sistem decât centralele japoneze şi este sigură şi este programată cu unul dintre cele mai moderne sisteme CANDU”, a spus László Borbély.
În ceea ce priveşte viitoarele reactoare 3 şi 4 de la Cernavodă, ministrul Mediului a precizat că acest proiect va trebui analizat la nivelul Guvernului.
„Sigur nu se va lua o decizie să nu se mai construiască nicio centrală nucleară, dar vor fi restricţii mai mari şi eu, ca ministru al Mediului, pot să spun că sprijin acele investiţii care nu comportă niciun fel de pericol faţă de mediu. Dar, evident, Guvernul trebuie să analizeze, pentru că e clar, este o energie ieftină, dar trebuie să analizăm problema, riscurile pentru mediu, pentru cetăţeni şi avantajele. Deci din acest punct de vedere sigur va fi o discuţie, dar nu ştiu când”, a menţionat ministrul László Borbély.
Potrivit acestuia, cele întâmplate în Japonia trag un semnal de alarmă şi se discută şi poziţia ţărilor referitor la centralele nucleare.
„Va fi o monitorizare mult mai strictă şi se va merge şi mai mult, sunt convins, pe acele investiţii care în niciun fel nu prezintă niciun pericol pentru sănătatea oamenilor, pentru sănătatea mediului. Se va reanaliza câte investiţii se vor face în centralele nucleare”, a subliniat Borbély.
Potrivit unor telegrame ale WikiLeaks, apărute luni în presă, echipa de intervenţie de la centrala nucleară de la Cernavodă, formată din numai şapte oameni, nu ar face faţă unui dezastru. În 2008, centrala de la Cernavodă ar fi fost vizitată de un diplomat american, ale cărui concluzii au fost că în cazul unui accident, „Guvernul ar fi greu pus la încercare”.
În prezent, România are două unităţi nucleare la centrala de la Cernavodă, fiecare cu o putere instalată de câte 720 MW, centrală aflată în administrarea companiei de stat Nuclearelectrica, al doilea producător de electricitate din ţară. Potrivit Strategiei Energetice a României, centrala din Cernavodă urma să aibă alte două reactoare nucleare, cu o putere instalată asemănătoare, proiectul fiind estimat la peste 4 miliarde euro.
EnergoNuclear SA a fost înfiinţată în anul 2009, prin promovarea unei structuri de acţionariat în care Nuclearelectrica urma sa deţină o cotă de participare de 51% din capitalul social, ceilalţi investitori în proiect detinând participaţii după cum urmează: RWE, GDF Suez, ENEL şi CEZ câte 9,15%, iar ArcelorMittal şi Iberdrola câte 6,2%.
Unul din cei şase investitori iniţiali din cadrul EnergoNuclear, actionarul CEZ, îşi exprimase intenţia (prin notificarea transmisă pe 9 septembrie 2010) de a se retrage din proiect. La 19 ianuarie 2011, încă trei investitori – GDF Suez, Iberdrola şi RWE Power România – au notificat celorlalţi acţionari ai EnergoNuclear intenţia lor de a părăsi proiectul.