Deși programul legal de lucru este de 40 de ore pe săptămână în majoritatatea țărilor dezvoltate, statisticile arată că în multe dintre ele angajații depășesc cu mult acest interval.
Dar acest lucru nu se traduce automat prin productivitate mai mare, din contră, sunt situații în care cu cât angajații muncesc mai mult, cu atât productivitatea este mai mică.
În Coreea de Sud, de exemplu, productivitatea este una dintre cele mai mici din rândul țărilor OECD, deși în această țară se muncește cel mai mult. Nici grecii nu sunt mai departe. Deși sunt europenii cu săptămâna de lucru cea mai lungă, sunt în coada clasamentului țărilor OECD atunci când vine vorba de banii produși pe ora lucrată.
Japonia este, de asemenea, una dintre țările recunoscute la nivel mondial pentru tradiția orelor muncite peste program, dar acest lucru nu se vede neapărat și în productivitate. De aceea, autoritățile japoneze încearcă diferite tactici – cum ar fi aceea de a întrerupe energia electrică la finalul programului, pentru a reduce ziua de lucru și pentru a-i descuraja pe angajați să facă ore suplimentare.
Potrivit statisticilor OECD, cei mai productivi angajați sunt cei din Irlanda, care fac într-o oră de muncă 95,5 dolari. Urmează norvegienii, cu 77,9 dolari, americanii, cu 69,6 dolari și germanii, cu 68 de dolari produși pe oră. La polul opus se află grecii (34,8 dolari), rușii (25,4 dolari) și mexicanii (20,5 dolari). În UE, un angajat produce, în medie, 53,4 dolari pe ora lucrată.