Magazinele cash&carry reprezintă singura formă de comerţ ce se apropie de saturaţie, fiind de altfel şi primele tipuri de magazine deschise în România încă din anii ‘90. Având în vedere că un magazin cash&carry se adresează unui număr de 200.000 de locuitori, iar în prezent sunt deschise patru unităţi Metro şi patru Selgros, Capitala (două milioane de locuitori) ar mai suporta încă maximum două magazine.

În schimb, numărul hipermarketurilor s-ar putea dubla în următorii ani în Bucureşti, de la 16 magazine câte sunt deschise în prezent. În zona de hipermarket, ca indicator de evaluare a gradului de saturaţie a fost luat în calcul un magazin la circa 60.000 de locuitori. Hipermarketurile din Capitală sunt Carrefour, Real, Auchan, Cora şi Kaufland.

Forma de comerţ cel mai puţin dezvoltată şi cu potenţialul de extindere cel mai mare este discountul. În zona de discount, indicatorul de saturaţie a luat ca bază de calcul un magazin la 15.000 de locuitori. În prezent, în Bucureşti sunt 22 de magazine de tip discount, numărul maxim pe care l-ar suporta Capitala fiind de aproximativ 130. Reţelele care operează în Bucureşti sunt Plus Discount, Penny, Profi şi Economat.

Spre deosebire de alte formate, dicounterii pot lua în vizor şi zonele rurale, iar în România ar fi loc pentru aproximativ 1.500 de unităţi. În prezent, există circa 250 de magazine de discount deschise în toată ţara. Ca o comparaţie regională, numărul unităţilor de profil ajunge în Polonia la aproximativ 3.500. De altfel, segmentul de discount este câştigătorul acestei perioade de criză economică. Clienţii migrează către produse economice, iar discountul vine cu propunerea de preţ cea mai bună. În condiţiile în care consumatorii vor prefera cumpărăturile frugale, care să presupună cât mai puţin transport, discountul este cel care se pliază cel mai bine pe această tendinţă, fiind situat în proximitatea cartierelor. În cazul supermarketurilor, cu toate că sunt cele mai numeroase, aproximativ 130 de unităţi deschise în Bucureşti, numărul lor se poate tripla, dacă luăm în calcul că un supermarket se adresează unui număr de 5.000 de locuitori. Cu toate acestea, în zona de supermarket este aşteptată doar o creştere moderată, cu tendinţe de consolidare, potrivit consultanţilor de la Roland Berger.

“Pe acestă zonă ne aşteptăm la fuziuni şi achiziţii. Este sectorul cel mai puţin consolidat, sunt multe lanţuri mici, de până în zece unităţi”, a explicat Ionuţ Pascu, project manager la compania de consultanţă în strategie Roland Berger. Principalele lanţuri de supermarketuri din Bucureşti sunt Mega Image, Billa, Ethos, Primăvara, G’market, Angst şi Premial. La nivelul întregii ţări, pragul de saturaţie în cazul supermarketurilor ar fi de 3.000 de magazine. În prezent sunt active circa 1.000. Indicatorul gradului de saturaţie pe formatele de magazine a fost calculat de consultanţii Roland Berger în funcţie de planurile de extindere ale reţelelor şi de datele similare din alte pieţe din regiune.
Ca urmare a situaţiei economice actuale, planurile de extindere ar putea fi încetinite din cauza problemelor pe care le întâmpină parcurile de retail, însă reţelele de comerţ cu o situaţie financiară bună pot continua extinderea în regim propriu, cu nişte costuri mai mici.