Apariţia cameristei la postul de televiziune ABC şi în revista Newsweek, după 10 săptămâni de tăcere, ar putea s-o ajute pe tânără să-şi restabilească imaginea afectată de parchet, care i-a pus la îndoială credibilitatea, şi de presa de scandal care, în urmă cu o lună, o numea ‘prostituată’.
Aceste două interviuri nu aduc, pe fond, nimic nou privind derularea evenimentelor. Camerista din Noua Guinee continuă să afirme că Dominique Strauss-Kahn a agresat-o sexual în camera 2806 a hotelului Sofitel din New York la 14 mai.
La suprafaţă, interviurile au arătat o femeie vizibil afectată de acest caz, relatând câteodată în lacrimi versiunea sa asupra faptelor.
Însă, în opinia juristei Brenda Smith, de la American University din Washington, această ofensivă mediatică declanşată cu o săptămână înainte de viitoarea audiere a lui Dominique-Strauss Kahn la Manhattan are ca scop menţinerea presiunii asupra activităţii procurorului Cyrus Vance pentru a nu renunţa la acuzaţii.
„Momentul a fost ales pentru a creşte probabilitatea ca parchetul să continue, pentru ca nivelul de indignare să rămână intact. Procurorii sunt extrem de sensibili la opinia publică”, a afirmat Brenda Smith.
În opinia acestei juriste spacializate în violenţa sexuală, încercarea cameristei de a lua opinia publică martoră ar putea avea totuşi ‘două tăişuri’.
Procurorul Cyrus Vance este deja sub presiunea avocaţilor femeii, dar şi a apărătorilor lui DSK.
Într-un comunicat difuzat după apariţia acestor interviuri oferite de tânără, William Taylor şi Benjamin Brafman, cei doi avocaţi ai lui DSk, au acuzat-o pe Nafissatou Diallo că s-a lansat ‘într-o campanie mediatică ce vizează forţarea unui procuror să-şi menţină acuzaţiile împotriva uni nevinovat, acelaşi nevinovat de la care domnişoara Diallo vrea să obţină bani’.
În acelaşi timp, Matthew Galluzzo, fost procuror în cadrul unităţii privind crimele sexuale din Manhattan, consideră că lui Nafissatou Diallo nu-i foloseşte ca acest caz al său să se răspândească în mass-media.
„Faptul de a avea nevoie să faci acest gen de lucruri tinde să indice că nu s-a întâmplat nimic. Dacă s-ar fi întâmplat cu adevărat ceva, (n.r. – Nafissatou Diallo) nu ar mai fi avut nevoie de a face acest lucru”, a explicat el.