Decizia Curţii Constituţionale este definitivă şi obligatorie.
Curtea Constituţională a României a dezbătut, luni, sesizarea depusă de USL împotriva ordonanţei de urgenţă prin care plata drepturilor salariale câştigate în instanţă a fost eşalonată, din nou, până în 2016.
Reprezentanţii USL arată, în sesizarea depusă la Curtea Constituţională, că OUG 71/2009 care amână plata drepturilor salariale ale bugetarilor obţinute în instanţă încalcă drepturile constituţionale de acces liber în justiţie şi cel la proprietate. „Azi vom depune la CCR contestaţia privind noua decizie a celor de la putere de a amâna punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti împotriva OUG 71 care prevede faptul că în România, Guvernul României după ce a pierdut procese în instanţă cu magistraţi, cu funcţionari publici, nu aplică aceste hotărâri judecătoreşti decât, spun ei, din 2016. Este profund neconstituţional şi este cel mai prost semnal care poate fi dat cetăţeanului obişnuit. El dacă are un proces şi pierde, poate fi executat silit, Guvernul Boc nu poate fi executat, ci dă o ordonanţă prin care nu-şi plăteşte datoriile faţă de proprii cetăţeni”, a declarat liderul PSD Victor Ponta, pe 17 octombrie.
„Prin acest act normativ, Guvernul Boc instituie o premieră juridică, legiferând peste hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii, cu ajutorul unei legi care încalcă, pe de o parte, drepturi constituţionale fundamentale, iar pe de altă parte, jurisprudenţa CEDO”, se arată şi într-un comunicat al deputatei PNL Alina Gorghiu, care prezintă şi argumentele juridice care au fost prezentate CCR.
USL reclamă, în sesizarea transmisă Curţii, încălcarea mai multor articole din Constituţia României. Mai întâi, OUG 71 ar încălca articolul 16 – egalitatea in drepturi.
„Prevederile Legii pentru aprobarea O.U.G. nr.71/2009 aduc atingere principiului egalităţii în drepturi ale cetăţenilor, atât timp cât prevederile legii statuează că personalul din sectorul bugetar nu beneficiază, în punerea în aplicare a unui titlu executoriu, de aceleaşi condiţii ca orice alt cetăţean creditor, fiind limpede că se aplică un tratament în mod vădit defavorabil persoanelor încadrate în sectorul bugetar. În consecinţă, rezultă că persoane plasate în situaţii identice (creditor al statului, angajat în sectorul public – angajat în sectorul privat) se bucură de un tratament diferenţiat, în sensul că cei din urmă beneficiază de toate drepturile şi pârghiile conferite de prevederile legale referitoare la punerea în executare a unor hotărâri judecătoreşti, în timp ce bugetarii sunt condiţionaţi de prevederile acestui act normativ, neputând beneficia efectiv de drepturile obţinute prin intermediul instanţelor”, argumentează opoziţia.
Un alt articol pe care l-ar încălca ordonanţa ar fi articolul 21, referitor la accesul liber la justiţie. „În jurisprudenţa CEDO, dreptul la executare este recunoscut ca făcând parte din dreptul de acces la justiţie, iar Curtea a stabilit că . Premierul Emil Boc, în calitatea sa de profesor de drept constituţional, ar fi trebuit să ştie că sarcina de a asigura executarea unei hotărâri judecătoreşti împotriva statului revine, în primul rând, autorităţilor sale, din momentul în care hotărârea respectivă a devenit definitivă şi executorie. Complexitatea procedurii interne de executare silită ori a sistemului bugetar nu îl poate scuti de obligaţia sa de a garanta fiecărei persoane dreptul la executarea unei hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii într-un interval de timp disponibil. Or, prin eşalonarea succesivă a plăţii sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială pe o perioadă îndelungată, între anii 2008-2016, Executivul a ignorat şi acest drept fundamental”, consideră USL.
Cât priveşte dreptul la proprietate ce ar fi fost încălcat, USL subliniază că „CEDO a statuat că despăgubirea recunoscută printr-o decizie definitivă şi executorie constituie un bun; neexecutarea plăţii într-un termen rezonabil constituie, deci, o atingere a dreptului reclamantului la respectarea bunurilor, ca şi faptul că lipsa de lichidităţi nu poate justifica un asemenea comportament”. OUG 71 ar nesocoti şi dreptul la trai decent şi la pensie, deoarece „se creează, practic, imposibilitatea unei anumite categorii de creditori ai statului, persoane din sectorul bugetar, să îşi încaseze drepturile salariale restante integral şi în termen rezonabil, drepturi salariale care le-ar permite asigurarea unui nivel de trai decent. Legea de aprobare a OUG 71/2009 limitează dreptul la un nivel de trai decent prin faptul că modifică pe o perioadă foarte mare de timp termenul de eşalonare a plăţilor din OUG 71/2009, fără ca statul să ofere o altă facilitate compensatorie cetăţenilor în schimbul termenului prelungit de plată”.
În fine, OUG ar contraveni şi articolului 53 – Interzicerea restrângerii exerciţiului unor drepturi sau libertăţi. „Motivarea cu care Guvernul s-a prezentat Parlamentului pentru adoptarea ordonanţei, , nu se încadrează sub nicio formă printre condiţiile prevăzute expres şi limitativ de Constituţie, condiţii care pot impune restrângerea unor drepturi sau libertăţi cetăţeneşti. Mai mult decât atât, intrarea în vigoare şi aplicarea actului normativ criticat, în forma adoptată de către Parlament, nu vizează numai îngrădirea temporară şi precis delimitată a exerciţiului unor drepturi şi libertăţi, ci chiar înlăturarea lor totală sau parţială”, se mai arată în sesizarea către CCR.
Camera Deputaţilor a votat, pe 12 octombrie, proiectul de lege pentru adoptarea OUG 71/2009 care reeşalonează până în 2016 drepturile băneşti câştigate în justiţie după reducerile salariale.
Comisia de Buget a Camerei Deputaţilor a aprobat, în data de 21 septembrie, un raport preliminar favorabil pe OUG 71/2009, prin care s-a stabilit că termenul de plată a drepturilor câştigate în justiţie de bugetari va fi extins până în 2016 şi că se vor modifica şi procentele de returnare a banilor. Potrivit raportului Comisiei de Buget de la Cameră şi preluat practic fără modificări de la Comisia Juridică, „plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la 31 decembrie 2011, se va realiza după o procedură de executare care începe astfel: în anul 2012 se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu, în anul 2013 se plăteşte 10% din valoarea titlului executoriu, în anul 2014 se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu, în anul 2015 plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu, în 2016 se plăteşte 35% din valoarea titlului executoriu”.
Înainte de această modificare a OUG 71/2009, sumele devenite executorii până la data de 31 decembrie 2009 erau plătite în felul următor: în anul 2010 se plăteau 34% din valoarea titlului executoriu, în 2011- 33%, în 2012 tot 33%. Eugenia Barna, preşedintele Comisiei de Buget, declara, în septembrie, că aceste modificări erau necesare pentru ca Executivul să se „încadreze în deficitul bugetar stabilit pentru acest an şi evident pentru anii următori”.