CCR-Transferul atribuţiilor de înregistrare a societăţilor comerciale poate afecta mediul de afaceri

0
Judecătorii arată că „actul normativ criticat încearcă să reglementeze atât revenirea registrului comerţului în subordinea camerelor de comerţ, cât şi modificarea substanţială a procedurii, în sensul efectuării înregistrării de un agent privat, director ONRC numit de preşedintele camerei de comerţ, în locul unui agent public independent, judecătorul delegat”.

Potrivit motivării de pe site-ul instituţiei, transferul atribuţiilor de înregistrare a societăţilor comerciale din competenţa unui judecător delegat în competenţa unei organizaţii neguvernamentale, fie ea şi de utilitate publică, nu este o măsură de natură să contribuie la întărirea controlului asupra obiectului de activitate al societăţilor comerciale. „Dimpotrivă, acest fapt poate afecta mediul de afaceri, în sensul în care garanţiile de independenţă, de respectare a legii şi interesului public necesare desfăşurării activităţii sunt îndepărtate”, susţin magistraţii CCR.

Curtea Constituţională mai arată, în motivare, că transformarea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), din instituţie publică cu personalitate juridică, într-o structură pe lângă o asociaţie neguvernamentală, Camera de Comerţ şi Industrie a României(CCIR), încalcă prevederile din legea fundamentală privind concesionarea unui serviciu public, atribuindu-se direct, bunuri şi servicii publice în administrare privată.

CCR arată că această modificare fundamentală nu poate opera decât în condiţiile respectării principiilor constituţionale şi normelor europene incidente, precum şi a jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, care a condamnat, pentru lipsa de transparenţă, o serie de proceduri de atribuire a unor servicii sau lucrări publice de către unele state membre. „Astfel, prestarea activităţii de o persoană juridică şi încasarea tarifelor de către o alta înlătură transparenţa în gestionarea fondurilor provenite din activitatea registrului comerţului. Taxele şi tarifele încasate pentru prestarea serviciului public al registrului comerţului trebuie folosite în scopul îmbunătăţirii acestui serviciu, conform voinţei legiuitorului”, se subliniază în motivare.

Judecătorii Curţii susţin că reorganizarea registrului comerţului a fost justificată de necesitatea eliminării deficienţelor constatate în activitatea oficiilor registrului comerţului şi a neîncrederii comercianţilor în eficienţa modului de organizare, de natură să afecteze relaţiile comerciale specifice economiei de piaţă. Astfel, având în vedere că registrul comerţului îndeplineşte un serviciu public de importanţă deosebită în funcţionarea pieţei interne la nivelul Uniunii Europene, majoritatea statelor membre au stabilit organizarea registrului comerţului sub control public, în diferite forme.

Sesizarea a fost formulată de un grup de 56 de deputaţi PD-L, care susţineau că proiectul legii a primit avize negative din partea comisiilor de specialitate ale Parlamentului, raport de respingere din partea Comisiei juridice din Senat şi raport favorabil din partea Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, în baza căruia aceasta a aprobat legea.

Într-o opinie separată, judecătorii Aspazia Cojocaru, Tudorel Toader şi Valentin Zoltan Puskas apreciază că trebuia respinsă sesizarea privind legea de modificare a registrul comerţului, mai ales că autorii excepţiei nu au cerut constatarea neconstituţionalităţii întregii legi, aşa cum s-a dispus prin decizia Curţii, şi nici nu există, în principiu, legătură între articolele pretins neconstituţionale şi celelalte reglementări legale. Judecătorii apreciază că nu se pune problema unei concesionări a unor servicii publice. „Or, în cauză, funcţionarea ONRC şi a oficiilor judeţene pe lângă Camera de Comerţ, nu presupune încheierea unui contract de concesiune, în înţelesul OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, ci este vorba despre o opţiune a legiuitorului privind modul în care se desfăşoară o activitate de interes public”, se arată în motivarea Curţii.

Curtea Constituţională a declarat neconstituţională, pe 10 decembrie 2009, Legea pentru modificarea şi completarea Legii camerelor de comerţ din România nr.335/2007 şi a Legii nr.26/1990 privind registrul comerţului, în urma sesizării formulate de 56 de deputaţi, potrivit unui comunicat al CCR.

În urma deliberării, Curtea Constituţională a constatat, cu majoritate de voturi, că legea este neconstituţională, se arată în comunicatul Curţii, postat pe site-ul instituţiei.

Motivarea soluţiei va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi primului-ministru.

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, în noiembrie 2009, că va retrimite la Parlament legea prin care Oficiul Naţional al Registrului Comerţului trece din subordinea Ministerului de Justiţie în cea a Camerelor de Comerţ, anunţ făcut ca urmare a nemulţumirilor reprezentanţilor IMM-urilor faţă de acest act normativ.

Ministerul Justiţiei anunţase, în prealabil, că va solicita preşedintelui României să retrimită Parlamentului propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii camerelor de comerţ din România 335/2007 şi a Legii 26/1990 privind Registrul Comerţului care prevede trecerea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului de la MJ la camerele de comerţ.