Ce a mai rămas din presa tipărită. Ne pregătim de înmormântare?

Teoretic, mai avem de aşteptat 19 ani până când vom asista la moartea definitivă a presei scrise din România, după cum a estimat Ross Dawson, realizatorul unei hărţi a dispariţiei ziarelor în varianta print, la nivel mondial. După cum arată cifrele de vânzare a puţinelor cotidiene generaliste naţionale care au mai rămas pe piaţă, printul este media de difuzare unde cuvintele vor muri mult mai devreme.

 

Joc în 6

 

Tarabele de ziare au devenit extrem de zgârcite în titluri, cititorii având de ales între şase cotidiene generaliste naţionale. Este vorba de „Adevărul” , „Evenimentul Zilei”, „Curierul Naţional”, „Jurnalul Naţional”, „România Liberă” şi „Puterea”. Toate acestea, cu excepţia cotidianului „Puterea”, pentru care Biroul Român de Audit al Tirajelor (BRAT) nu are date, au realizat în primele 3 luni ale acestui an vânzări totale de aproximativ 10 milioane de exemplare, faţă de 17,9 milioane de exemplare în perioada similară a anului trecut.

Publisherii, mai mult ca niciodată, se vor chinui  şi anul acesta să treacă testul eficienţei pentru a se putea menţine la linia de plutire într-o piaţă în plin picaj.

Cifrele: Adevărul-44.802 ziare vîndute, în medie, în fiecare zi de apariție, Evenimentul Zilei-17.046, Curierul Național-3.196, Jurnalul Național-40.193, România Liberă-41.346.

„Una din cauze este scăderea cheltuielilor de marketing, cum s-a întâmplat, spre exemplu, la „Adevărul”. O alta este diminuarea calităţii editoriale, care ţine în unele cazuri de aservire politică”, a declarat pentru money.ro, analistul media Iulian Comănescu.

 

Potrivit lui, scăderea numărului de cotidiene este o tendinţă normală. „O curăţenie pe piaţă era logică de prin 2004-2005. România are mult prea multe titluri cu un tiraj total mult prea mic. Cred că e loc de cel mult două cotidiene serioase şi două tabloide, pe piaţă. Poate, „Click!”, „Libertatea”, „România Liberă” şi „Jurnalul Naţional”. Dar nu putem şti cât va mai roade criza din veniturile din publicitate şi care va fi socoteala la sfârşit. Deocamdată, putem face un educated guess: în 2011 sunt vreo 30 de milioane de euro din publicitate, pentru presa scrisă. Să presupunem că la cotidiene se duc o jumătate din bani, adică 15 milioane. Dacă mai punem 5-10 milioane venituri din tiraj ajungem la vreo 20-25 de milioane. Din care pot trăi patru-cinci titluri, nu mai mult, incluzând şi sportul şi business-ul ”, spune Comănescu.

La rândul său, jurnalistul Cătălin Tolontan susţine că toată presa se confruntă cu mari neajunsuri. „Nu doar ziarele generaliste au probleme, ci toată presa scrisă. De aceea, eu nu împart ziarele în ziare naţionale şi ziare locale, în tabloide şi quality, în compacte şi broadsheet, în ziare de sport şi ziare generaliste, în reviste de femei şi reviste de bărbaţi. Le impart doar în ziare vii şi ziare moarte. În publicaţii care sunt actualitate şi în publicaţii devenite istorie, de multe ori istoria glorioasă a talentului jurnalistic. Şi nu vreau ca numele meu să fie legat de închiderea unui ziar cum este ” Gazeta Sporturilor”, un ziar care a apărut neîncetat din 1924 şi până astăzi”, susţine  redactorul şef al „Gazetei Sporturilor”

 

Topul pierderilor

 

Potrivit BRAT, cel mai bine la capitolul vânzări stă „Adevărul”. Victoria lor este însă una parţială, pentru că, raportat la perioada ianuarie-martie 2010, cotidianul deţinut de omul de afaceri Dinu Patriciu a fost campion şi la pierderi în vânzări. Scăderea a fost drastică, de 63,7% de la peste 9,3 milioane de exemplare comercializate în perioada ianuarie-martie 2010 la puţin peste 3,4 milioane de exemplare în aceeaşi perioada a anului curent, conform BRAT.

 

De pe poziţia a doua, cu vânzări de peste 2,6 milioane de exemplare în primele trei luni ale anului „ România Liberă” poate sta ceva mai relaxată. Şi publicaţia omului de afaceri Dan Adamescu urmează acelaşi trend descendent al pieţei. Totuşi, de la un an la altul a pierdut numai 5,7% din vânzări, ajungând la peste 2,6 milioane de exemplare comercializate, de la aproximativ 2,8 milioane cât vindeau în perioada ianuarie martie 2010. De asemenea, „Jurnalul Naţional” a făcut faţă  primele trei luni ale lui 2010, un salt în jos de 27%, vânzând în anul acesta, în perioada analizată, 2,57 milioane de exemplare.

 

Şi mai mult, adică cu 38,2% faţă de ianuarie-martie 2010, s-au diminuat vânzările „Evenimentului Zilei”. Conform ultimelor informaţii BRAT, în primele trei luni ale anului, cotidianul a vândut aproximativ 1,3 milioane de exemplare. Ultimul în topul cotidienelor care mai există pe piaţă, „Curierul Naţional” a vândut în perioada analizată aproximativ 200.000 de exemplare.

 

Lipsă acută de publicitate

 

Odată cu scăderea numărului de cititori, ziarele se confruntă implicit cu lipsa interesului advertiserilor pentru acest tip de media. Anul trecut, valoarea totală a piaţei media a ajuns la 316 milioane de euro (inclusiv bartere),cu 9% sub nivelul raportat în 2009, potrivit studiului Media Fact Book realizat de Initiative Media România. Pentru anul în curs estimarea este de 306 milioane de euro. Printul a fost cel mai afectat, scăderea fiind de 30% faţă de anul 2009, ajungându-se astfel la 26 de milioane de euro.

 

„S-ar putea crede că printul şi-a mai redus din declin în ceea ce priveşte bugetele de publicitate, dar realitatea este că, datorită măsurilor anticriză adoptate anul trecut, printre care se numără discount-urile mai mari, scăderea rate-cardurilor, creşterea ponderii barterelor, cifrele nete indică o continuă scădere a acestor venituri”, se menţionează în studiul Initiative.

 

Mai mult, conform analizei, se observă că din toată piaţa, cotidienele au avut şi mai mult de pierdut, marea majoritatea a advertiserilor alocându-şi bugetele de publicitate către reviste. Astfel, dacă în 2009 proporţia era de 53%-47% în favoarea ziarelor, la nivelul anului trecut proporţia era de 50%-50%.

 

Doar 3 cotidiene în top 10

 

În top 10 publicaţii după veniturile din publicitate la rate-card înregistrate în 2010, figurează doar trei cotidiene generaliste. Cei mai mulţi bani au mers, conform Media Fact Book, la „România Liberă” care a încasat în 2010, 4,7 milioane de euro, cu 116% mai mult decât cu un an în urmă. În topul publicaţiilor, „România Liberă” se situează pe poziţia a treia după „Gazeta Sporturilor„ şi „Ziarul Financiar” care au acumulat peste 8,6 milioane de euro şi respectiv 7,3 milioane de euro.

 

”Jurnalul Naţional” a vândut anul trecut publicitate în valoare de 3,17 milioane de euro, cu 28% sub nivelul anului anterior, plasându-se pe poziţia a şaptea în topul general în timp ce „Adevărul” s-a clasat pe locul 9 cu 2,8 milioane de euro şi o creştere de 25% faţă de 2009. „Evenimentul Zilei”, cu încasări la rate-card de 2,5 milioane de euro, a avut faţă de 2009 un plus de 7% şi a ocupat poziţia a 11-a în clasamentul general.

 

Chinul refacerii

 

Cifrele pe 2011 vin după un an 2010 cu mari prefaceri în industria de profil, frământări care par să continue şi acum. Spre exemplu, anul trecut Adevărul Holding a adoptat o politică mult mai rezervată în ceea ce priveşte investiţiile şi campaniile de marketing, fapt cauzat atât de condiţiile de piaţă cât şi de schimbarea managementului, care a avut loc în luna aprilie.

 

Totuşi, compania a lansat revista „Ok” şi a cumpărat „Tango”, dar a şi închis „Adevărul TV” şi „Bilk” din Ucraina. Pentru anul acesta, „Adevărul” a anunţat renunţarea la cotidianul gratuit „Adevărul de Seară” , adăugând noi pagini la ziarul plătit. Evenimente importante au avut loc şi la „Evenimentul Zilei”. În ianuarie 2010, cotidianul şi-a schimbat layout-ul, ajungând compact şi a renunţat la ghidul TV iar în februarie a fost cumpărat de omul de afaceri Bobby Păunescu.Printr-un facelift a trecut şi „România liberă”, Medien Holding lansând pe parcursul anului trecut şi la începutul acestui an o serie de suplimente printre care, „Centrul istoric”, „Sănătate” sau „Spa&Fitness”. Ianuarie 2010 a marcat o schimbare şi pentru „Jurnalul Naţional” care a renunţat la ediţia de sâmbătă şi la „Jurnalul Casei”.

 

Ce ar mai fi de făcut

Presa tipărită are de mult armele pe terminate, fiind practic imposibil să iasă câştigătoare dintr-o luptă în care se folosesc din plin arsenale ale viitorului. Singura şansa a rămas calitatea. „La publicaţiile quality este o problemă evidentă de reputaţie şi o alta, de adaptare la situaţia în care actualitatea politică o reflectă televiziunile şi site-urile de ştiri. De nenumărate ori am văzut cotidiene româneşti, şi nu numai, apărând cu ceea ce americanul numeşte „yesterday’s news”. Redacţiile contemporane sunt pur şi simplu incapabile să desemneze pe cineva care să vadă care au fost titlurile importante pe internet şi la TV în ziua respectivă, ca să vină cu lista la şedinţa de pagina I de după-amiază. Abordările acelea ar trebui evitate a doua zi, dar cotidienele serioase se ţin scai de titlurile televiziunilor”, mai spune analistul media Iulian Comănescu.

 

Ce urmează

 

Viitorul nu sună bine pe piaţa media, estimează analiştii Initiative Media care apreciază că situaţia economică a ţării va continua să creeze probleme în domeniu. Publisherii vor continua să reducă numărul publicaţiilor sau măcar a numărului de pagini, vor schimba frecvenţa de apariţie a publicaţiilor şi vor reduce costurile cu salariile. Totuşi, va fi mai uşor, spun specialiştii, pentru că toţi vor beneficia de experienţa din perioada 2009-2010.

 

În ceea ce priveşte viabilitatea financiară a deţinătorilor de titluri în print, Initiative Media spun că aceştia nu vor rezista dacă nu vor scădea preţurile la publicitate, dacă nu vor crea pachete interesante pentru advertiseri sau nu vor reduce tirajele pentru a minimaliza astfel costul cu retururile. Vor dispărea însă cotidienele naţionale generaliste? „Nu, nu vor dispărea. Va dispărea – de fapt a şi dispărut deja – actualul model de business. Dar printul va rămâne cu statutul de ediţie limitată, publicaţie-obiect, leaflet de promovare. Cam cum este azi vinilul, discurile de picup, faţă de CD şi mp3-uri”, este de părere Iulian Comănescu care se aşteaptă pentru anii care vin la apariţia unor „fiţuici politice”. „ Fojgăiala va avea probabil loc în afara titlurilor existente, cu pretenţii”, spune acesta.

 

Tolontan însă se concentrează doar asupra viitorului apropiat. „Care este soluţia magică? Nu ştiu să raspund la nici una dintre aceste întrebări. Şi nici nu-mi mai consum energia încercând să intuiesc un viitor improbabil. Ne concentrăm pe ediţia de mâine a ziarului, indiferent unde este ea: pe print, pe net, pe radio sau pe iPad”.

 

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed