Dacă o bancă sau o societate de leasing nu-şi primeşte timp de luni de zile ratele datorate de către un client acesta devine un rău-platnic. În această situaţie instituţia de credit preferă să vândă creanţa către o firmă specializată pe recuperarea de debite. “Justificarea este strict financiară. Normalitatea se rezumă la garanţia că, pentru debitorul vizat de acest transfer , schimbarea identităţii creditorului nu schimbă cu nimic obligaţiile şi drepturile contractuale, respectiv sumele datorate spre plată”, explică Alexandra Rusen, coordonatorul departamentului Persoane Fizice al Coface, cel mai mare recuperator de pe piaţă.
Aceasta dezvăluie şi de ce scuze se lovesc agenţii de teren ai societăţii atunci când le cer socoteală rău-platnicilor. Astfel un sfert dintre debitori motivează că nu-şi mai pot plăti ratele pentru că au devenit şomeri indiferent că primesc ajutor de şomaj ori nu. Alt sfert dintre rău-platnici spun că nu au de unde scoate banii pentru că li s-a diminuat salariul ori că sunt în concediu de maternitate. Unul din 10 români datornici la bănci afirmă că sunt bolnavi iar alţi 10% refuză orice fel de discuţie cu recuperatorul.
Procente mai mici dintre datornici se plâng recuperatorului că au prea multe credite de plată ori că trebuie să achite mai întâi utilităţile ori întreţinerea. Doar 0,3% dintre datornici nu-şi plătesc ratele pentru că vor expres să fraudeze firma care i-a dat banii.
Potrivit reprezentantului Coface, o primă metodă legală de recuperare a creanţelor la care apelează un agent este executarea silita a contractului de credit – orice contract bancar este investit cu formula executorie. “Acest lucru oferă creditorului posibilitatea recuperării în instanţă prin executarea silită a oricărui bun mobil şi imobil al debitorului”, spune Alexandra Rusen.
Aceasta precizează, însă, că, până în prezent, Coface nu a restricţionat niciun bun al vreunui datornic deşi ar fi acoperită legal în luarea unei astfel de decizii. În al doilea rând se poate face o somaţie de plată în cazul debitorilor care au o restanţă în baza unei facturi (debitori faţă de societăţi de telefonie fixă sau mobilă, debitori faţă de societăţile de utilităţi). În ultimă instanţă portărelul apelează la o poprire pe venit ca urmare a unei decizii în instanţă.
Citeste si: Când te dă banca pe mâna recuperatorilor şi în cât timp te fac ei să plăteşti