All inclusive se referă în principal la tipul de pensiune pe care hotelierul ţi-l acordă, şi înseamnă punctual trei mese, două gustări dintre mese şi băuturi locale. Pachetele turistice pentru străinătate oferă mai multe tipuri de all inclusive, de la cele mai ieftine, la foarte scumpe, funcţie de bugetul disponibil şi de poziţionarea hotelului.

Astfel că, cel mai ieftin all inclusive este all inclusive light care nu include băuturi alcoolice, în timp ce hotelurile de lux oferă servicii de mega-ultra all inclusive şi elegance ultra all inclusive, ce oferă servicii suplimentare. La elegance ultra all inclusive mini-barul din cameră este gratuit şi poţi comanda mâncare 24 de ore din 24.
“După ora 12 noaptea poţi să ceri sendvişuri. Dacă vrei să bei, mergi la orice bar din hotel care e deschis, totul e inclus în preţul serviciului de elegance ultra all inclusive”, a explicat Dan Anghelescu.
Ultra-all inclusive cuprinde pe lângă serviciile de all inclusive, activiţăţi din zona entertainment-ului, toate gratuite, sau, mai exact, incluse în preţul serviciului plătit: caiac, hidrobiciclete, tenis.

Majoritatea turiştilor români cumpără pachete all inclusive. Pentru vacanţe în străinătate însă, pentru că în România sunt doar câteva hoteluri care oferă all inclusive, la preţuri foarte mari. O analiză MONEY.ro arăta că un sejur pe litoralul bulgăresc în perioada de vârf a sezonului estival este de două ori mai ieftin decât unul în România. Deşi all inclusive-ul a fost gândit de germani ca un serviciu economic.
“Hotelierul îţi promite că îţi va da să mănânci trei mese pe zi de banii ăştia. Eu îţi asigur mesele, atâta tot. Dar dacă tu ai pretenţii să mănânci fazan, te duci la restaurantul X să mănânci fazan. Toată lumea vrea să cumpere all inclusive la preţ de mic dejun”, explică Dan Anghelescu.

Ştiu românii la ce să se aştepte când cumpără un pachet all inclusive?

În primul rând, serviciul all inclusive reflectă cultura locală a staţiunii vizitate. O percepţie greşită a turiştilor români se referă la faptul că mesele servite în pachetul all inclusive vor include specificul românesc.
“Românii îşi închipuie să pot mânca ceva local într-o ţară musulmană. Dacă te duci în Tunisia, vei mânca cous-cous. Ţi se dă mâncare locală. Bucătăria locală”, explică Dan Anghelescu.

O regulă importantă a all inclusive-ului spune că poţi mânca oricât la restaurant, dar sub nicio formă nu poţi lua mâncare “la pachet” în cazul în care crezi că ţi se va face foame până la următoarea masă. Tot ce scoţi din restaurant e considerat furt. Regula e valabilă pentru orice variantă de pensiune cumpărată.

Dacă am plătit, nu înseamnă că luăm tot bufetul

“Cazare cu pensiune de orice fel înseamnă că ai mâncat cât ai putut, după care ai plecat. Orice scoţi de acolo şi mănânci mai târziu e catalogat drept furt. Foarte mulţi turişti după ce mănâncă iau un fruct şi ies cu el din restaurant. Nimeni nu le spune nimic. Chiar dacă el consideră că e în meniul lui la micul dejun. Dacă nu a mai putut să mănânce fructul, înseamnă că nu e în meniul lui. Dacă am plătit, nu înseamnă că luăm tot bufetul, Nu am plătit tot bufetul, hotelierul te lasă să mănânci cât poţi. E exact cum ai veni după 10 când se termină micul dejun şi ceri mâncare”, mai spune el.

Creta e un exemplu relevant în acest sens. Sunt hoteluri în Creta în care turiştii români şi greci sunt avertizaţi că nu trebuie să iasă cu mâncare din restaurant.

“Încă se mai fură de la micul dejun. Fac sandvişuri şi vor să iasă cu ele din restaurant şi spun: am plătit. În Creta, la unul dintre hoteluri era un afiş în română şi în rusă, la ieşirea din restaurant: nu aveţi voie să ieşiţi cu mâncarea din restaurant. Mâncaţi cât puteţi, dar nu duceţi mâncarea în cameră”, spune Dan Anghelescu.

Citeşte mâine pe MONEY.ro de ce conceptul de all inclusive este profitabil în resorturi şi cum putem să facem resorturi pe litoralul românesc.