În discursul pe care l-a ținut în fața parlamentarilor din comisiile reunite de buget, finanțe și bănci, Mugur Isărescu s-a referit la obiectivele viitoare ale BNR și anume stabilitatea prețurilor și aderarea la zona euro. A vorbit de asemenea și de relația cu guvernul, despre anul electoral în care suntem, despre problema deficitelor, a inflației și despre evoluția leului în acest an.
- Stabilitatea prețurilor
Obiectivul principal al BNR este aderarea la zona euro însă acest deziderat poate fi îndeplinit doar în urma colaborării Băncii Centrale cu Executivul. Isărescu susține că pe termen mediu trebuie atinsă stabilitatea prețurilor concomitent cu păstrarea unei creșteri economice sustenabile și echilibrate. În acest moment, inflația în România se situează peste nivelul de 4%, fiind cel mai înalt din UE. ”Obiectivul de stabilitate a prețurilor și financiară nu e în conflict cu obiectivul de creștere economică. Ele nu sunt conflictuale decât dacă se apasă prea tare pe o pedală. Filozofia BNR este să avem o abordare echilibrată. În ultimă instanță, ne interesează ca țara să aibă o creștere economică ridicată, să meargă pe calea convergenței către euro”, susține Isărescu. Pedala de care vorbește este politica guvernului prin creșteri de venituri în zona bugetară cu mult peste cât poate economia să ducă. Și guvernatorul recunoaște că există unele tensiuni între politicile BNR și cele ale guvernului. „Inerent, mai apar și tensiuni între cele două politici. Nu găsiți nici un comunicat al BNR în care să nu se vorbească de un mix coerent, echilibrat al celor două politici”, a spus acesta.
2. Relația cu guvernul
Guvernatorul a declarat că trebuie să existe legături de substanță între politicile economice ale Guvernului și cele ale băncii centrale. „Sunt urmărite și obiective pe termen scurt, ciclul electoral e mai scurt decât mandatul unei bănci centrale și obiectivul de asigurare a stabilității. Mixul echilibrat de politici economice nu-l poate dicta nimeni, el rezultă din negocieri purtate zi de zi. Zilnic, aproape la fiecare oră, există conlucrare cu Trezoreria statului, altfel nu s-ar face finanțarea bugetului, operațiunile financiare ale statului. Când e vorba de obiective mai îndelungate, pot să apară și tensiuni. Datoria noastră e să ne spunem punctul de vedere de o manieră independentă. Iar independența nu înseamnă izolare într-un turn de fildeș, nu se manifestă prin vorbire în pustie, ci prin conlucrare cu instituțiile statului, cu Guvernul”, a afirmat Isărescu.
3. Bănci sancționate
Isărescu a dezvăluit în fața parlamentarilor că BNR sancționează băncile la care găsește probleme însă acest lucru se face cu multă discreție pentru a nu le afecta imaginea. “Dacă nu facem tărăboi cu sancțiunile aplicate, nu înseamnă că suntem severi”, a ținut să precizeze șeful BNR.
4. Graba strică treaba
Isărescu a susținut că uneori autoritățile din România vor să grăbească procesul de aderare la euro. “Trecerea la euro este un proces complex și cu multe capcane. Tentația este să ne grăbim. Am văzut și acuze la adresa noastră, că nu grăbim procesul. Filosofia adoptată este că trecerea la zona euro trebuie să se facă printr-o foarte bună pregătire. Ideea că intrarea nepregătit în zona euro te poate ajuta este greșită. Cu decalaje mari de dezvoltare, dezechilibrele economice se pot accentua”, a spus guvernatorul.
România îndeplinea până în 2017 cele cinci criterii de la Maastricht pentru adoptarea monedei euro însă în ultimul timp s-a îndepărtat major. Deficitul bugetar de maxim 3% mai poate fi menținut doar din pix, avem cea mai mare rată a inflației din UE iar cursul leu-euro este foarte volatil, el neavând voie să varieze decât într-un interval de 15%.
România nu îndeplineşte criteriul privind cursul de schimb întrucât niciunul nu este membră a mecanismului cursului de schimb (MCS II). Înainte de a adera la zona euro, este necesar ca un stat membru să participe la acest mecanism, fără să cunoască tensiuni grave, timp de cel puţin doi ani. Tabloul României este unicat în UE. Avem creșteri la ambele deficite, bugetar și cont curent, în ciuda creșterii economice. În plus, inflația este de peste 3% iar investițiile sunt la un nivel minim. România are cel mai scăzut nivel al veniturilor bugetare în PIB, în jurul a 30%.
La capitolul deficit bugetar, riscăm an de an să sărim de 3%, atât cât trebuie să fie maxim, conform Tratatului de guvernanță fiscală. Cheltuielile statului au crescut cu peste 16 % în primele cinci luni ale anului, iar veniturile, raportate la PIB, au un salt foarte mic. În aceste condiții, bariera de 3% va fi sărită pentru că anul trecut n-am oprit cu deficitul la 2,88%. Inflația este în acest moment de peste 4%. Aceasta ar trebui să fie mai mică sau egală cu 1,5 puncte procentuale peste media celor mai performanţi trei membri ai UE. Ceea ce este exclus. În ceea ce privește dobânzile pe termen lung, acestea nu pot trece decât cu două puncte procentuale peste media celor mai performanţi trei membri UE. În schimb, la capitolul cursului de schimb vedem un leu foarte slăbit, cu recorduri minime istorice. În ceea ce privește datoria publică, România se încadrează în limitele de convergență (stabilite la 60% din PIB) însă pe termen lung este o mare problemă pentru că ne împrumutăm tot mai mult.
5. Anul electoral
BNR a subliniat în mai multe rânduri, spune Isărescu, că nu există alternativă viabilă la un mix coerent de politici macroeconomice. “Acest mix ar trebui să rămână și când ne confruntăm cu provocări electorale. Eu am condus Guvernul României în an electoral și știu ce înseamnă aceste provocări, dar știu și ce înseamnă să intrăm în derapaj“, a ținut să amintească guvernatorul.
6. Convergența reală
Isărescu a punctat în fața parlamentarilor pe necesitatea asigurării unei convergențe reale pentru adoptarea euro și adaugă că România poate fi comparată cu țări precum Cehia, Polonia și Ungaria în privința indicatorilor care trebuie atinși. „Bucureștiul, dacă ar fi să intre în zona euro, ar putea intra în câteva săptămâni (…) Un anumit grad de convergență este necesar. În programul adoptat, s-a stabilit să atingem acest nivel de convergență de 75% din media europeană. Alte țări sunt mai ambițioase. Ungaria, prin vocea premierului, a spus că nu se gândește să renunțe la forint până când PIB pe locuitor nu va ajunge la 90% din media zonei euro. În Polonia s-au avansat cifre și mai ambițioase. S-a spus că intră în zona euro atunci când nivelul de trai va fi ca în Germania”, a afirmat Isărescu, care adaugă că ținta de venituri per capita a România este una rezonabilă.
Înainte de intrarea în zona euro, România trebuie să reducă decalajele dintre veniturile locuitorilor dar şi competitivitatea întreprinderilor. Dezvoltarea României şi rămânerea în urmă sunt principalele probleme care împiedică adoptarea mai devreme a monedei euro. La PIB-ul pe capul pe locuitor suntem pe penultimul loc din Europa. Adică nu suntem competitivi deloc. Ne lipseşte infrastructura iar distribuţia veniturilor este inegală în ţară. Bucureştiul, de exemplu, poate intra foarte bine în zona euro, pentru că firmele de aici generează aproape 50% din cifra de afaceri cumulată, în timp ce de la Galaţi în sus nu avem mai mult de 7-8%. Şi asta se reflectă în veniturile populaţiei. La infrastructură, suntem ultimii în Europa la kilometri construiţi. Asta înseamnă împovărarea bugetului companiilor şi lipsa de investiţii străine. Guvernatorul spune că trebuie urmărită dezvoltarea mai echilibrată a zonelor țării, inclusiv prin dezvoltarea infrastructurii.
7. Problema deficitelor
România, spune Isărescu, trebuie să aibă creșterea economică mai mare decât Europa numai că în acest moment creșterea economică este redusă pe continent. ”Cum asigurăm această creștere economică și să asigurăm criteriile nominale, va fi o provocare nu numai pentru BNR, ci și pentru clasa politică”, a spus Isărescu. Iar provocarea cea mare este situația deficitelor. „Deficitul de cont curent se îndreaptă spre 5% din PIB. Deficitul bugetar este o problemă, se plimbă în jurul a 3%, într-o perioadă de creștere economică, este o politică fiscală pro-ciclică”, a punctat Isărescu.
8. De ce avem inflație mare
România are o inflație de 4,1%, cea mai mare din UE. Întrebat de ce a ajuns la acest nivel, Isărescu a spus că aceasta a crescut ca urmare a creșterii prețurilor volatile, a petrolului și a creșterii prețurilor administrate, până la o rată de peste 5% în vara anului trecut. Isărescu a ținut să spună că acestea sunt elemente aflate în afara controlului BNR. „Luăm prețurile care depind de politica monetară și le despărțim de cele care depind de alți factori. Avem prețuri volatile sau prețul petrolului. Putem să facem orice cu dobânda, nu ai cum să influențezi decizia pe care o ia un stat din Orientul Mijlociu (…) Inflația CORE s-a menținut în jurul obiectivului nostru de 2,5%, a ajuns la 3%. Inflația a derapat spre 5% anul trecut, acum e la 4,1%, datorită creșterii prețurilor volatile și a prețurilor administrate”, spune Isărescu. Practic, a taxat indirect Guvernul prin politica sa de mărire a salariilor și pensiilor. Isărescu a spus mai departe că inflația ar fi putut fi redusă în România doar „sugrumând sau strângând foarte mult inflația CORE, adică micșorând cererea din economie foarte mult, cu riscul să băgăm economia în recesiune”. Mai exact, să nu se mai arunce bani pe piață pentru a crește consumul generator de inflație, întrucât foarte multă marfă a venit din import. Isărescu susține că România va termina anul cu o inflație sub cea a Ungariei în condițiile unui an agricol normal.
9. Evoluția leului
Rugat de unul dintre parlamentari să spună dacă un euro va ajunge la 5 lei, Mugur Isărescu a răspuns că nu crede că se va ajunge la acel nivel. „Când ai deficite majore în balanța comercială, acest lucru se vede pe piața valutară. Există o cerere mult mai mare decât oferta în comerț. Dar balanța comercială este doar o parte a balanței de cont curent. Mai sunt și serviciile – avem excedent, în special din transporturi -, transferurile – unde avem o situație care nu este rea. Contul de capital încă ne ajută. Până anul trecut, investițiile străine acopereau aproape tot contul curent. Ceea ce a ținut deficitul echilibrat. Nu am ținut cursul în mod artificial și dovada este că n-am pierdut rezervă”, a conchis Isărescu.