În ultimii ani, între autoritățile române și reprezentanții companiilor din China s-au purtat mai multe discuții pentru demararea unor investiții de mare amploare în țara noastră însă până acum nimic nu s-a concretizat. Chinezii vor să investească miliarde de dolari în România, în proiecte de infrastructură și de energie, însă cer garanții care nu pot fi acceptate într-o țară din UE. În plus, ofertă condiții de finanțare dezavantajoase în raport cu alte bănci europene.
Cele mai multe negocieri s-au purtat pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la centrala atomoelectrică de la Cernavodă, pentru centrala hidroelectrică de la Tarnița-Lăpuștești și pentru construcția unei termocentrale la Rovinari. Partea chineză a cerut să i se garanteze un preț minim garantat pentru energia ce va fi produsă în aceste unități. Mai exact, vor să aibe garanția profitului. Numai că această solicitare încalcă regulile competiției în sensul că unii dintre producători sunt dezavantajați în sensul că pot ajunge să vândă sub cost fără nicio despăgubire.
Conform unei analize Bloomberg, România este una dintre țările din centrul și estul Europei unde investițiile chineze s-au oprit undeva pe drum. Pe de-o parte sunt de vină acele garanții cerute de chinezi iar pe de altă parte finanțare. Statele europene pot apela la oferta mult mai bună în cadrul Uniunii Europene, cum ar fi cele prin intermediul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Cine se află în afara UE, merge pe mâna chineză, cum e și cazul Muntenegru. Această țară a fost avertizată de Centrul pentru Dezvoltare Globală din Washington că s-a expus în mod special unui risc în privința datoriilor după ce a semnat un contract cu China pentru construcția unei autostrăzi.
Pe mâna chineză merge și Republica Moldova. China Hyway Group și China Railway negociază cu Chișnăul construcția a a două autostrăzi cu o lungime combinată de 300 kilometri. Prima autostradă va fi de fapt o şosea de centură care va înconjura Capitala, iar cea de-a doua va lega raioanele de nord ale Moldovei cu Ucraina. Finanțarea pentru cele două proiecte, estimată la o sumă total combinată de 400.000.000 de dolari, va putea fi realizată în două moduri: fie finanțată integral de către China, fie împărţită între China și Moldova în proporţie de 85:15%.
Bulgarii, aflați în UE, merg și ei cu chinezii. Anul trecut au semnat un acord pentru construcția a patru porțiuni de autostradă și a unui tunel. Proiectele includ o autostradă între Veliko Târnovo și Bulgaria de nord, până la orașul Ruse. O altă autostradă va lega orașul dunărean Vidin, în nord-vestul țării, cu Botevgrad, în centru. Tunelul rutier va circula de-a lungul pasului Shipka între Gabrovo și Kazanlâk, în centrul țării. Documentul a fost semnat de China Communications Corporation (CCCC), China Road and Bridge Corporation, CITIC, Mizrahi Real Estate Group, China Engineering Engineering Corporation, Quantum Global Solutions și PowerChina International.
China Communication Corporation a vrut să construiască și în România. Mai întâi, a țintit autostrada Pitești-Craiova. Cum proiectul nu s-a mai derulat, chinezii s-au repliat. Alături de China Road and Bridge Corporation, s-a încercat câștigarea megacontractului de jumătate de miliard de dolari de la Brăila, adică podul de peste Dunăre. Au pierdut în fața unei asocieri italiano-japoneze.
În urmă cu câțiva ani, companie China Huadian s-a angajat să construiască o centrală nouă la Rovinari, de 600 MW, la un cost de 1 miliard de euro. Ca de fiecare dată, chinezii au cerut garanții. Le fel s-a întâmplat și la Cernavodă, acolo unde este implicată compania China General Power. România are un acord de principiu cu această societate pentru proiectul care se ridică la peste 6 miliarde de euro. Ca să nu piardă totuși interesul chinezilor, societatea Națională Nuclearelectrica SA, operatorul reactoarelor 1 și 2, solicită acordul acționarilor pentru demararea lucrărilor pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. Conform unui comunicat de presă al companiei, reprezentanții SNN cer introducerea pe ordinea de zi a Adunării Generale Ordinare și Extraordinare a Acționarilor, stabilită pentru 10/11 aprilie 2019 a „aprobării Acordului Investitorilor în formă preliminară cu privire la Unitățile 3 și 4 de la CNE Cernavoda încheiat între China General Nuclear Power Corporation și CGN Central and Eastern Europe Investment (RO) CO.S.A. și Societatea Națională Nuclearelectrica SA”.
Recent, Ministerul Energiei, acționarul SNN, a cerut elaborarea unui studiu privind dezvoltarea unui mecanism de sprijin de tipul Contracte pentru Diferenţă (CfD) în vederea dezvoltării proiectelor energetice cu emisii reduse de carbon, precum si a unui plan indicativ de adoptare a modificarilor/completarilor legislative si de reglementare necesare implementarii mecanismului de tip CfD. Prin acest mecanism se poate subvenționa o parte din prețul de vânzare a curentului pentru producătorii care vor avea acces la această schimă de sprijin. Mecanismul funcționează prin stabilizarea veniturilor pentru producători, la un nivel de preț fix cunoscut sub numele de „preț de exercitare” (strike price), stabilit pentru fiecare nouă investiţie.
O altă țintă a chinezilor o reprezintă hidrocentrale de la Tarnița-Lăpuștești, de lângă Cluj-Napoca. Compania de proiect Hidro Tarniţa, înființată de statul român, anunţa în 2015 că trei consorţii de firme din China sunt interesate să construiască proiectul, acestea fiind Gezhouba Group Company Limited/Wu Lingpower Corporation, China Huadian Engineering/Guizhou Wujiang Hydropower şi Huaneng Lancang River Hydropower/Hydrolancang International Energy. Guvernul Ponta a aprobat mai multe facilităţi pentru compania care va opera hidrocentrala de la Tarniţa, respectiv neplata taxei de cogenerare, a achiziţiei de certificate verzi, a tarifului pentru transportul energiei, a tarifului pentru serviciul de sistem, a apei utilizate în procesul de producţie a electricităţii, a taxelor pentru terenurile scoase din circuitul agricol şi din fondul forestier naţional – ajutoare de stat pentru care trebuie însă obţinut acordul Comisiei Europene. Guvernul Cioloș a renunțat la proiect, evaluat la 1,2 miliarde de euro, pentru că s-a considerat că nu e rentabil. Proiectul a fost readus din nou în discuție, fiind inclus pe lista marilor investiții în energie în documentul Strategia energetică elaborat de Ministerul Energiei.
