Ridicarea bisericii celei noi din incinta Administraţiei Prezidenţiale a fost o ambiţie tipică a actualului şef al statului român, pentru că sub mandatul lui Ion Iliescu fusese ridicată o alta, dar mai modestă şi mai ieftină, în care însă nu se puteau ţine slujbe.
Cei mai mulţi au uitat că, totuşi, primul dintre şefii de stat postdecembrişti ai României care s-au preocupat de refacerea bisericii din incinta Palatului Cotroceni a fost Emil Constantinescu. În august 1998, în timpul unei discuţii cu părintele Vasile Ţepordei, figură emblematică a ortodoxiei române şi fost deţinut politic, cel care-l şi botezase la Tighina, Emil Constantinescu anunţa că demarase proiectele de refacere a bisericii demolate de Nicolae Ceauşescu.
După instalarea sa în fotoliul de şef al statului, Traian Băsescu nu a fost mulţumit că biserica din incinta Palatului Cotroceni nu avea şi funcţie liturgică, adică nu se putea sluji în ea pentru că nu avea toate părţile necesare de canoane şi s-a decis să o reconstruiască adăugându-i aceste componente obligatorii.
Citeşte mai departe în Cotidianul