Imprimeria Naţională franceză este implicată într-o afacere de corupţie internaţională, în cazul a patru contracte pe care le-ar fi încheiat în ultimii ani cu România, Georgia, Siria şi Senegal.
În România, scrie marţi Le Parisien într-o serie de articole dedicate subiectului, contractul, semnat în 2004, se referă la producerea de documente fiscale şi are o valoare iniţială de 20 de milioane de euro. “Potrivit unei surse apropiate dosarului, puţin mai mult de 300.000 de euro ar fi fost deturnaţi de intermediari”, scrie Le Parisien.
Banii ar fi fost transferaţi de trei intermediari prin intermediul unei societăţi elveţiene. În afară de directorul general al Imprimeriei Naţionale, Loïc de la Cochetière, justiţia este interesată de rolul jucat de Pascal Pluchard, patronul societăţii elveţiene Wed, bănuită că ar fi servit la transferarea comisioanelor ilegale cu ocazia contractului încheiat cu România, scrie Le Parisien.
Pe de altă parte, ancheta vizează alte patru persoane, prezentate de acuzare drept “eventuali intermediari suspecţi”.
Printre ei se numără Julien Turczynski, un avocat de drept comercial din Paris, al cărui cabinet s-a ocupat de contractul încheiat cu România, scrie Le Parisien.
Bruno Guez, un consultant deja implicat într-un alt scandal de corupţie din Franţa, cazul Elf, apare şi în dosarul judecătorului de instrucţie numit pentru ancheta privind Imprimeria Naţională, tot pentru rolul jucat în contractul încheiat în România.
În fine, magistratul este interesat şi de Mihnea Berindei, cercetător la CNRS (Centrul Naţional pentru Cercetare Ştiinţifică din Franţa) care lucra la Institutul pentru Ştiinţe Sociale.
Toţi trei au fost audiaţi de audiaţi de anchetatori, iar domiciliile şi birourile lor au fost percheziţionate, potrivit Le Parisien.
În afară de cei trei, a patra persoană vizată de percheziţii este Patrick Wajsman, fost editorialist la Le Figaro, fondator al revistei Politique internationale. Acesta din urmă ar fi intervenit în dosarul care priveşte contractul din Georgia. În Georgia, contractul încheiat de Imprimeria Naţională franceză se referă la tipărirea de paşapoarte şi are o valoare de 1,4 milioane de euro. În ceea ce priveşte contractele cu Siria şi Senegal, acestea ar fi mai modeste, dar s-ar referi tot la tipărirea de paşapoarte. De fiecare dată, contractele ar fi fost obţinute de Imprimeria Naţională după ce ar fi dat mită, precizează publicaţia franceză.
Niciunul dintre cei patru nu a fost deocamdată plasat în arest preventiv şi nici nu a fost pus sub acuzare. Contactaţi de Le Parisien, cei patru intermediari au refuzat să facă declaraţii, cu excepţia avocatului Julien Turczynski, care a negat orice activitate ilegală.
Procurorul Republicii din Paris a deschis la 1 iulie o anchetă judiciară, încredinţată judecătoarei specializate pe chestiuni financiare Françoise Desset. Această anchetă este considerată de Parchet “suficient de complexă” pentru a justifica sesizarea jurisdicţiei interregionale specializate din Paris, explică Le Parisien.
La începutul acestui an, publicaţia Le Journal du Dimanche dezvăluia că Imprimeria Naţională franceză este bănuită că a plătit comisioane la începutul anilor 2000 pentru a obţine în România un contract în valoare de 20 de milioane de dolari. Este vorba despre un contract de preschimbare în formă electronică a procedurilor fiscale, scria publicaţia franceză, fără a da alte amănunte în legătură cu acest contract. France-Presse scria, la rândul său, că anchetatorii sunt interesaţi cu precădere de un contract pentru tratarea digitală a procedurilor fiscale în România, contract încheiat în 2001 şi 2002.
Imprimeria Naţională din România spune însă că a fost încheiat în 2004 un contract cu instituţia omoloagă din Franţa, dar acesta nu a fost dus la îndeplinire. În consecinţă, Imprimeria Naţională română a executat în 2006 şi 2007 scrisori de garanţie bancară de 2 milioane euro, după ce contractul pentru achiziţionarea unui sistem de evidenţiere informatică a contribuţiilor fiscale nu s-a finalizat, după cum a declarat, la 29 ianuarie, în replică la relatările din presa franceză, purtătorul de cuvânt al instituţiei române.
“În 2004, Imprimeria Naţională a semnat un contract pentru achiziţionarea unui sistem de evidenţiere informatică a contribuţiilor fiscale. Iniţial s-a dat termen de finalizare sfârşitul anului 2004, apoi s-a prelungit până în 2006 şi mai apoi până în 2007. În momentul când contractul – care nu a fost îndeplinit – a devenit scadent, Imprimeria Naţională a executat scrisorile de garanţie bancară, în valoare de 2 milioane euro”, a declarat, pentru NewsIn, purtătorul de cuvânt al instituţiei, Corina Ozon.
Ea a arătat că partea română a procedat conform prevederilor contractuale. “Atunci când Imprimeria Franceză nu şi-a îndeplinit obligaţiile stipulate în contract, am executat scrisorile şi am recuperat banii depuşi ca garanţie la semnarea contractului”, a precizat Corina Ozon.
Purtătorul de cuvânt a ţinut să sublinieze că “Imprimeria a desfăşurat mai mult o activitate de comunicare între Ministerul Finanţelor şi Imprimeria Franceză”.
La originea scandalului de corupţie în care este implicată Imprimeria Naţională franceză, explică Le Parisien, este un fost director administrativ şi financiar al instituţiei franceze, Yves Peccaud. La sfârşitul lui februarie 2008, după o reuniune a comitetului de audit, el a refuzat să semneze bilanţul pentru 2007 având nelămuriri în legătură cu rolul jucat de societatea elveţiană Wed, filială a companiei Weber Graphic. Agenţia pentru participaţii ale statului (APE, structură dependentă de Ministerul de Finanţe), autoritatea care tutelează Imprimeria Naţională, i-a încredinţat societăţii KPMG sarcina de a realiza un audit referitor la contractele de export. Raportul KPMG, foarte sever, a conchis că există “puternice suspiciuni de corupţie”. Pe baza acestui raport, s-a decis ca dosarul să fie încredinţat justiţiei. După ce a întreprins o anchetă preliminară, Parchetul din Paris a decis, în această vară, să deschidă o anchetă judiciară pentru corupţie.
Refuzând să semneze bilanţul pentru 2007, Yves Peccaud este la originea sesizării Parchetului. Însă la rândul său face obiectul unei anchete. Demis la sfârşitul lunii ianuarie pentru “greşeli grave”, lui i se reproşează deturnări de fonduri în valoare de aproape 50.000 de euro, potrivit unei surse din cadrul Imprimeriei Naţionale, citate de Le Parisien. După o tentativă de conciliere soldată cu un eşec, Imprimeria Naţională a depus plângere împotriva lui.
