În cazul ocrotirii minorului prin părinţi, prin darea în plasament sau, după caz, prin alte măsuri de protecţie specială prevăzute de lege nu se va institui consiliul de familie, prevede articolul 124 din noul Cod civil al României.
Atribuţiile consiliului de familie sunt prevăzute la articolele 124-132 din Codul civil.
Consiliul de familie din noul Cod civil este cu totul diferit ca şi componenţă, rol, şi situaţii în care se constituie, de instituţia cu aceeaşi denumire reglementată prin Legea 217/2003 privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie, definită ca fiind „asociaţia fără personalitate juridică şi fără scop patrimonial, formată din membrii familiei care au capacitate deplină de exerciţiu”, cu rol de prevenire a situaţiilor conflictuale şi de medierea înte membrii familiei.
Din conţinutul textelor care se referă la consiliul de familie rezultă că acesta este un organ consultative (fără personalitate juridică), constituit de instanţa de tutelă, cu rolul de a supraveghea modul în care tutorele îşi exercită drepturile şi îşi îndeplineşte îndatoririle cu privire la persoana şi bunurile minorului. Până la înfiinţarea instanţelor de tutelă, aribuţiile acestora sunt exercitate de către judecătorii.
Pot face parte din consiliul de familie rudele, afinii, ţinând seama de gradul de rudenie şi de relaţiile personale cu familia minorului. În lipsă de rude sau afini pot fi numite şi alte personae care au avut legături de prietenie cu părinţii minorului sau care manifestă interes pentru situaţia acestuia. Soţul şi soţia nu pot fi, împreună, membri ai aceluiaşi consiliu de familie. Citește articolul