Brandul online al BritishPetroleum pierde peste 32 de milioane de dolari pe zi de la dezastrul ecologic din Golful Mexic din 21 aprilie, deprecierea ajungând la sfârșitul lui iunie la peste un miliard de dolari. Știrea, publicată de cei de la news.websitegear.com și preluată de publicații ca „Bloomberg“ sau „Forbes“, e semnul unei tranziții către o nouă etapă a cercetării de marketing și PR: devalorizarea accelerată a brandului e rezultatul exclusiv al degradării fără precedent a reputației online a gigantului din industria petrolieră. „Ca brand, BP s‑ar putea să nu‑și mai revină niciodată din această catastrofă“, crede Greg Artzt, CEO al General Sentiment, compania de cercetare de marketing online care a cuantificat declinul popularității BP cu ajutorul unei tehnologii IT tot mai în vogă printre multinaționale: sentiment analysis.
„Democratizarea“ Internetului, odată cu apariția web 2.0, a inclus în ecuația tradițională de comunicare de marketing și PR o variabilă care crește exponențial și are o influență decisivă asupra rezultatului: opinia publicului online, mult mai volatilă și mai greu de controlat odată cu intensificarea schimbului de informații. Concluzia? Sentimentul pozitiv sau negativ al internauților poate ridica sau îngropa un brand, un produs sau o personalitate politică. „Milioane de consumatori vă comentează. Îi ascultați?“, întreba în 2005 Matthew Dodd, vicepreședintele companiei de cercetare Nielsen Online, la lansarea softului de analiză a sentimentului utilizatorilor de rețele sociale BuzzMetrics.
La cinci ani de la această provocare, răspunsul companiilor din România este „deocamdată, nu“. Vocea unei comunități care numără peste 7 milioane de utilizatori de Internet, 1,5 milioane de conturi de Facebook, 36.000 de conturi de Twitter, 65.000 de bloguri și aproape 400.000 de domenii .ro este o nebuloasă pentru majoritatea marketerilor români. De ce? Un prim răspuns vine de la Violeta Bahaciu, Knowledge Exchange Manager GfK România: „În general există o teamă față de cercetarea online în România, în principal pentru că clienții s‑au obișnuit cu eșantioane mari și reprezentative“. Reticența, mai scăzută în cazul multinaționalelor, există chiar dacă un eșantion de respondenți online poate fi reprezentativ fără a fi mare (câteva sute de persoane față de peste 1.000 în cazul cercetării clasice).
GfK se numără printre puținele companii de research din România care au lansat, în 2008, un serviciu de cercetare online pe baza unor chestionare completate de www‑utilizatorii dintr‑o bază de date. Este însă greu de crezut că acești clienți vor fi mai ușor de convins să apeleze la un soft de „sentiment analysis“, care măsoară percepția consumatorilor într‑un mediu necontrolat, cum este web 2.0, dacă sunt reticenți la eșantioanele selectate din rândul internauților. Și totuși, în acest moment, primele softuri de „sentiment analysis“ pentru limba română sunt la un click de lansarea pe piață. Dar ce șanse au să o și cucerească?
Citeşte mai departe în ediţia de săptămâna aceasta a MONEY EXPRESS