Un nuc, un cireş sau un stejar bun pentru furnir trebuie să aibă, însă, un diametru de peste 50 cm, în funcţie de esenţă, la care se ajunge în zeci de ani, şi un trunchi drept, fără noduri şi fără defecte. Deşi valoarea lor a mai fost afectată de criză, care a redus cererea pentru materii prime în industria mobilei, copacii care cresc 70-100 de ani sunt singurii care pot furniza un furnir de calitate.

“Pentru furnire se cumpără buşteanul până încep ramurile, restul are alte utilizări, lemn de foc sau cherestea. Preţul depinde de calitate, pentru că nu trebuie să aibă noduri sau alte defecte, dar poate ajunge la peste 700 de euro pe metrul cub”, spune Daniela Brihac, director comercial Furnir Wood, producător de furnir din Otopeni.

Sunt achiziţionaţi, în general, copaci cu diametrul mare, de 50-80 cm, iar lungimea buşteanului poate varia, în funcţie de copac, de la 2,5 la 4-5 metri. Pentru fiecare copac se face cubajul, care, în general, variază între unu şi doi metri cubi. Cireşul este mai subţire, diametrul unui copac care se califică pentru producţia de furnir poate varia între 40-50 cm. Cei mai buni sunt cireşii sălbatici, care nu dau fructe.

Potrivit specialiştilor, numai 5% dintre copacii fondului forestier au calitatea necesară a fi folosiţi pentru producţia de furnir.

“Preţul unui asemenea copac poate ajunge la 1.000 de euro pe metru cub. Din păcate, cireş nu prea mai avem, mai sunt cantităţi foarte mici, deşi este cerere. Nucul, din păcate, nu mai există”, a declarat pentru Business Standard Ioan Sbera, preşedintele Asociaţiei Forestierilor din România (ASFOR).

Acesta spune că în România există încă legea nucului potrivit căreia cine taie un nuc trebuie să planteze alţi trei. Înainte de Revoluţie preluarea nucilor bătrâni din gospodăriile populaţiei se făcea în urma unei solicitări a proprietarilor către primărie.

“Noi ne duceam, îi luam lemnul şi îl trimiteam la fabrica de furnir”, explică Sbera. Acum, fiecare se descurcă pe cont propriu şi îşi face publicitate cum poate. Impedimentul este însă faptul că producătorii vor cantităţi mari şi nu se deplasează pentru un singur copac.

Cum valorifici un copac pentru furnir

Copacul trebuie să aibă un diametru suficient de mare, diametrul minim fiind stabilit în funcţie de esenţă. Trebuie aleşi copacii drepţi, fără noduri şi defecte, “fără răni, pentru că acestea se propagă în lemn”, spun specialiştii. Pentru a tăia copacul, proprietarul trebuie să solicite Ocolului Silvic din zonă o autorizaţie de marcare, pentru că lemnul are destinaţie comercială şi va trebui să circule pe drumurile publice.
Copacul trebuie evaluat de un specialist, pentru a i se putea stabili valoarea şi modalitatea de valorificare.

Exită furnir estetic şi furnir tehnic. Pentru a obţine furnirul estetic copacul se exfoliază treptat, în straturi subţiri de 2 mm, au ajutorul unor utilaje speciale, în timp ce pentru furnirul tehnic, copacul este tăiat longitudinal în lamele subţiri.

Circa 6,4 milioane hectare de pădure

Potrivit statisticilor Romsilva, 15% din fondul forestier al României are peste 100 de ani, alţi 10% fiind reprezentat de păduri cu vârste între 80 şi 100 de ani. Fondul forestier se cifrează la 6,4 milioane hectare, din care în administrarea Romsilva se află circa jumătate, după ce restul pădurilor au fost retrocedate proprietarilor. Mai multe zeci de mii de hectare de pădure sunt încă în litigiu.

Compoziţia pădurilor României cuprinde în proporţie de 30% răşinoase, 31,5% fag şi 18% stejar. Fondul forestier pe picior este evaluat la 1.350 milioane metri cubi, 39% fiind lemn de răşinoase, 37% de fag şi 13% stejar.

Piaţa mobilei era evaluată anul trecut la 1,2 milioane de euro, consumul intern de mobilă scăzând cu 28% în primele şapte luni ale anului, conform Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România.

Conform aceleiaşi surse, producţia de mobilă locală s-a diminuat în 2008 cu 7,5%, la 1,7 miliarde de euro, în timp ce în primele cinci luni ale acestui an scăderea faţă de perioada similară a anului trecut a fost de 18,3%.

Producătorii şi retailerii din domeniu au apelat la promoţii, pentru a-şi conserva cât mai mult vânzările şi a susţine cererea.