Acţiunea peliculei este plasată în anii ’60 şi are ca pretext prezentarea unor filme sovietice de propagandă într-o localitate izolată din Transilvania. Filmările au avut loc în apropiere de Sfântu Gheorghe şi Miercurea Ciuc, iar personajele principale sunt interpretate de actori transilvăneni, Hilda Peter, Tibor Palffy şi Laszlo Matraz.
Pentru producerea acestui film, tot procesul durând mai bine de patru ani, a fost folosită o echipă restrânsă şi un buget minimal.
Turnat în Transilvania, filmul o urmăreşte pe Katalin Varga din momentul în care este alungată din satul ei. Nu-i mai rămâne altceva de făcut decât să-l caute pe adevăratul tată al fiului ei, Orban. Katalin şi Orbán călătoresc prin Carpaţi, moment în care ea decide să redeschidă un capitol sinistru din trecutul ei şi să se răzbune. Vânătoarea o duce într-un loc unde în urmă cu 11 ani jurase să nu mai pună piciorul.
„În ‘Katalin Varga’ am vrut să scriu despre foarte tradiţionalele teme ale răzbunării şi mântuirii”, se confensa regizorul Peter Strickland în luna aprilie, care s-a mutat în Ungaria pe durata turnării filmului. „Subiectul răzbunării este foarte înrădăcinat în societate şi plin de contradicţii. Răzbunarea personală este, prin lege, o crimă, pe când răzbunarea politică este aprobată. Şi este una dintre puţinele crime pe care cu toţii le putem înţelege. Răzbunarea trage după sine o reacţie pe măsură şi de aici, încotro ne îndreptăm?”, a explicat Strickland.
Producţia s-a filmat în România, deşi ţara în sine nu se regăseşte nicio clipă în poveste, spune Peter. „Pentru mine, acest film reprezintă un film Transilvania, dar nu în sensul Dracula. Însă totul este exacerbat – talanga caprelor, greierii, vântul etc. Este un conglometat din ceea ce am simţit eu ca om venit din afară”, a mărturisit el. „Totul în filmul asta este despre ce înseamnă a fi un outsider – personajul Katalin, statutul meu de englez şi faptul că eram în afara industriei de film luptându-ne să facem ceva după propriile noastre legi. Acea energie – şi uneori disperare – este acolo şi sunt foarte mândru că am comunicat asta. Dacă oamenii găsesc că filmul ăsta rezonează cu viaţa din România sau Transilvania, sunt incredibil de flatat. Dar niciodată n-aş fi atât de înfumurat să spun că facem un film românesc”, a declarat Peter Strickland pentru BBC.
„Katalin Varga” a mai obţinut, în 2009, pe lângă Ursul de Argint pentru contribuţie artistică deosebită la Festivalul de Film de la Berlin, Marele Premiu la Festivalul de la Copenhaga, Premiul de regie la Festivalul de Film din Muntenegru, Marele Premiu la Festivalul de Film din Piestany (Slovacia), iar actriţa Hilda Peter (de la Teatrul Maghiar din Cluj) a fost recompensată cu Premiul pentru cea mai bună interpretare, din cadrul celei de-a şaptea ediţii a Festivalului de Film de la Bruxelles.
Alături de Katalin Varga, au mai fost nominalizate la categoria Descoperirea Europeană a Anului patru debuturi regizorale: Ajami (regia Scandar Copti, Yaron Shani, Germania/ Israel), Gagma Napiri / The Other Bank (R. George Ovashvili, Georgia / Kazakhstan), Sois Sage/ Be Good (R. Juliette Garcias, Franţa / Danemarca) şi Sonbahar/ Autumn (R. Özcan Alper, Turcia / Germania).
Scurtmetrajul lui Paul Negoescu de 24 de minute, „Renovare”, o coproducţie România/Germania, a fost şi el nominalizat la categoria European Film Academy Short Film, dar premiul a fost acordat peliculei Poste Restante, de Marcel Lozinski.
Cel mai bun film european al anului 2009 a fost considerat „Das Weise Band” („The White Ribbon”), o co-producţie Germania/Austria/Franţa/Italia, regizat de Michael Haneke, care semnează şi scenariul. Michael Haneke a fost distins, de altfel, şi cu premiile pentru regizorul şi scenaristul european al anului 2009.
Tahar Rahim a obţinut trofeul pentru cel mai bun actor, pentru rolul din „Un Prophete”, iar Kate Winslet a fost selectată cea mai bună interpretă feminină a lui 2009, cu rolul din „The Reader”.
Distincţia pentru întreaga carieră a fost oferită regizorului Ken Loach. Premiul criticilor, FIPRESCI, fusese deja acordat polonezului Andrzej Wajda pentru filmul „Tatarak”. Alegerea publicului pentru cel mai bun film european a fost pelicula „Slumdog Millionaire”, în regia lui Danny Boyle
Premiile Academiei Europene de Film, ajunse la cea de-a 22-a ediţie, sunt considerate varianta europeană a Oscarurilor.