Citând responsabili americani şi experţi în armamente, cotidianul american menţionează că efectele exploziei de pe data de 12 aprilie au fost foarte atent înlăturate şi în atmosferă au scăpat foarte puţine componente radioactive.
Potrivit articolului citat, guvernul american a anticipat testul nuclear nord-coreean şi l-a supravegheat îndeaproape pentru a putea culege reziduuri care să dezvăluie compoziţia bombei. Dar, în zilele care au urmat exploziei, instalaţiile americane şi sud-coreene nu au reuşit să detecteze urme de gaze radioactive. Un avion japonez a înregistrat o scurtă creştere a unui izotop radioactiv, xenonul 133, dar acesta nu a fost considerat concludent. Absenţa acestor urme pare să indice o acţiune a Coreii de Nord de a împiedica eliberarea de gaze radioactive în atmosferă, îngropând adânc în pământ dispozitivul folosit la test.
La cele două teste nucleare precedente, Coreea de Nord a folosit plutoniu. Dar în cazul reuşitei unui test cu o bombă realizată din uraniu, s-ar confirma că Phenianul a reuşit să pună la punct o nouă procedură pentru realizarea de arme nucleare folosind resursele sale abundente de uraniu şi o nouă tehnologie de îmbogăţire a acestuia.
O astfel de bombă cu uraniu puternic îmbogăţit ar amplifica şi neliniştile în legătură cu o posibilă cooperare între Coreea de Nord şi Iran, cele două ţări semnând anul trecut un acord de cooperare tehnică şi ştiinţifică.