Corlăţean, a declarat marţi că este necesară o consolidare a reprezentării ambasadelor României în zonele de risc din străinătate, punctând că acest lucru ar trebui făcut pentru MAE ca o excepţie.
„Există o practică occidentală consolidată şi care funcţionează în interesul cetăţeanului respectiv că atunci când cetăţenii statelor occidentale se află în străinătate, în primul rând în zone de risc, legislaţia naţională îi obligă pe cetăţeni să fie luaţi în evidenţă, să fie înregistraţi la ambasade tocmai pentru a putea să li se acorde ajutor consular în situaţii deosebite, tocmai pentru ca statul să ştie unde se află proprii cetăţeni, să poată să intervină. Acest lucru există aş spune pe jumătate în România, poate nici măcar atât. Există o lege din 2005 care precizează necesitatea informării ambasadelor de către cetăţenii români cu reşedinţă, domiciliul în străinătate, deci nu situaţii de criză. Noi am rămas la vechea mentalitate postcomunistă de ce să ştie statul de noi, ce e treaba ambasadei să ne cunoască aşa? Nu, paradigma s-a schimbat, lumea s-a schimbat, trăim perioade de riscuri în străinătate, în anumite zone, riscuri de terorism şi este în interesul cetăţeanului să fie în evidenţa ambasadelor. Este o chestiune legislativă pe care am discutat-o cu colegii din cele două comisii”, a afirmat el.
Ministrul a apreciat că există o concluzie comună cu membrii Comisiilor parlamentare.
„Este datoria României şi a UE să fie ferm angajate în perioada imediat următoare în combaterea terorismului”, a spus el.
De asemenea, ministrul de Externe a precizat că este o practică occidentală larg răspândită ca discuţiile privind operaţiunile teroriste şi riscurile de securitate să nu fie publice.
Prezentarea lui Titus Corlăţean în faţa Comisiilor de politică externă a avut loc, marţi, în absenţa presei, la solicitarea ministrului.