Costurile asociate cu sănătatea emoțională a copiilor sunt adesea trecute cu vederea în discuțiile economice din România, dar efectele lor asupra societății sunt considerabile și se resimt pe termen lung. De la stresul școlar și dificultățile familiale, până la problemele legate de bullying sau traume psihologice, sănătatea mentală a celor mici poate afecta nu doar viitorul lor personal, ci și economia națională. Conform unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății, costurile globale ale problemelor de sănătate mentală în rândul copiilor sunt estimate la aproximativ 2-3 trilioane de dolari anual. Dacă ar fi să extrapolăm aceste cifre pentru România, țara ar putea pierde anual sute de milioane de euro din cauza neglijării sănătății emoționale a copiilor.
Costurile indirecte ale neglijării sănătății emoționale a copiilor în România
În România, estimările arată că problemele de sănătate mintală în rândul copiilor au o pondere considerabilă în cheltuielile sociale, inclusiv pentru tratamente și recuperare. Potrivit unui raport al Ministerului Sănătății, în 2021, peste 10% dintre copiii și adolescenții din România au manifestat simptome de depresie severă sau anxietate. Aceste statistici sugerează o nevoie urgentă de investiții în prevenirea și tratarea acestor afecțiuni.
În termeni economici, costurile directe ale tratamentului și ale intervențiilor pentru sănătatea mintală a copiilor sunt mari. De exemplu, un studiu realizat de Federația Sindicatelor din Educație "Spiru Haret" estimează că, anual, cheltuielile pentru tratamentele psihologice și intervențiile de suport pentru copii și adolescenți ar putea depăși 100 de milioane de euro în România. Aceste costuri includ atât serviciile de consiliere psihologică, cât și tratamentele pentru afecțiuni mai grave, cum ar fi tulburările de comportament și tulburările de anxietate.
În plus, costurile indirecte sunt chiar mai mari. Un studiu realizat de Universitatea din București în 2020 a estimat că fiecare caz de depresie severă netratat la copii poate duce la o pierdere economică de aproximativ 1.000 de euro anual, pe termen lung, datorită scăderii performanței școlare și a dificultății de integrare pe piața muncii. În contextul unei economii în care forța de muncă este deja deficitara, aceste pierderi sunt deosebit de îngrijorătoare. De asemenea, copiii cu probleme emoționale nerezolvate au șanse mai mari de a dezvolta afecțiuni cronice mai târziu în viață, ceea ce generează cheltuieli suplimentare pentru sistemul de sănătate publică.






