Cele două moment cheie care au generat această cădere au fost: restric­ţionarea creditului în valută în 2010-2011 de către BNR şi trecerea programului imobiliar „Prima casă“ la varianta exclusivă în lei din 2012. De asemenea, scăderea puternică a dobân­zilor la lei aproape că a egalizat costul unui credit în moneda naţională faţă de unul în euro. În perioada de boom creditul în euro era de două ori mai ieftin decât cel în lei, acesta fiind principalul argument de vânzare pentru bănci.

„O influenţă foarte puternică asu­pra creditării în euro a avut-o gradul de îndatorare permis la creditele în lei şi în plus se vede şi teama clienţilor faţă de riscul valutar. La creditele imobiliare, clienţii nu mai au niciun avantaj să se îndatoreze în valută: avansul şi dobânzile sunt mai mici la lei, iar gradul de îndatorare este mai mare“, afirmă Vlad Elias, managing partner al brokerului de credite Cooper Pear. Dacă creditele în euro s-au pră­buşit, creditele în lei au crescut spectaculos în ultimii doi ani, depăşind nivelul maxim din 2008. La nivel agregat, creditele în lei acordate populaţiei şi companiilor au atins un nivel record de 5,4 miliarde de lei în iunie, un plus de 50% faţă de aceeaşi lună din 2014 şi cu o sută de milioane de lei peste recordul anterior, stabilit în primăvara lui 2008, cu câteva luni înainte de izbucnirea crizei financiare.